Întâlnite chiar şi de-a lungul autostrăzilor
naţionale unde alte forme de transport trec în viteză, combinaţia
cal-căruţă rezolvă mare parte din nevoia de transport ale zilelor
curente.
Mai întâi de toate, sunteţi SIGUR că vreţi sa conduceţi în România? Nu
există nici o cale să angajaţi un şofer sau să folosiţi un autobuz?
Dacă sunteţi hotărât să conduceţi, cel puţin amintiţi-vă să conduceţi
defensiv, din moment ce accidentele din trafic sunt cauza deceselor sau a
rănirilor. Condiţiile drumurilor variază. În afara străzilor din marile
oraşe şi a autostrăzilor, cele mai multe drumuri sunt în stare avariată,
reparate prost, înguste şi fără benzi marcate.
Condusul după lăsarea întunericului nu este recomandat deloc, datorită
condiţiilor nesigure, inclusiv a căruţelor fără semnalizare luminoasă.
Talonul şi Asigurarea sunt obligatorii
Legile rutiere sunt foarte stricte în România. Autorităţile locale
organizează frecvent filtre de verificare. Ca un turist străin, trebuie să
aveţi talonul vehiculului şi dovada asigurării. Pentru asistenţă urgentă
rutieră sunaţi la 112, iar pentru starea drumurilor şi şofatul în zona Dvs.,
sunaţi Automobil Clubul Român la (021) 222.22.22.
Un Permis Internaţional de Conducere (IDP) este recomandat. Acesta este
un document recunoscut internaţional care, însoţit de un permis de conducere
valid, vă permite să conduceţi în România (şi în alte aproximativ 150 de
state) fără un test specific.
Puteţi de asemenea să folosiţi acest IDP ca formă de identificare
vizuală în cazul pierderii sau furtului paşaportului. Un IDP este valid un
an de la data emiterii. Asociaţia automobilistică locală a Dvs. este de
obicei singurul emitent al acestui IDP.
Drumuri româneşti
Această stradă lăturalnică din Constanţa se
blochează des, făcând călătoria nu tocmai plăcută. Pregătiţi-vă să
auziţi multe claxoane!
Dacă v-aţi venit în fire şi aţi decis să evitaţi condusul prin
Bucureşti, trebuie să ştiţi că aproximativ 3 sferturi din populaţia urbană
sunt obişnuite să folosească transportul public în oraş, autobuzul,
tramvaiul şi maxi-taxi-ul fiind cele mai des folosite. Această rată este
mult mai mare decât cea din ţările vorbitoare de limba engleză, şi arată că
folosinţa transportului public NU este o idee rea!
Aproape trei sferturi din populaţia centrelor urbane sunt obişnuite să
folosească transportul public în oraş, cele mai folosite fiind autobuzele ,
tramvaiele şi maxi-taxi-urile. Nu surprinzător autobuzul este cel mai
folosit mijloc de transport, deşi maxi-taxi-ul este pe primul loc în topul
preferinţelor.
Pasagerii tineri şi bătrâni folosesc transportul în comun mai mult decât
cei aflaţi la vârsta de mijloc. Într-un sondaj efectuat pe un eşantion de
1000 de persoane, cel mai folosit mijloc de transport în comun a fost
autobuzul(46%), maxi-taxi-ul(26%) şi apoi tramvaiul(16%).
Taxi-urile şi Maxi-Taxi-urile
Interesant , cam 25% dintre români folosesc taxi-ul cel puţin o dată pe
săptămână, o cifră cu mult peste cea din oraşele americane obişnuite unde
procentul este de 3-5%.
Românii cu vârsta apropiată de 20 de ani tind să folosească taxi-ul mai
des , fiind dispuşii să investească în propriul confort, pe când adulţii în
jurul a 30 de ani aleg rar un taxi, fiind mai probabil să conducă ei înşişi
(românii îşi cumpără maşini mai târziu în viaţă decât cei din ţările
occidentale).
Maxi-taxi-ul , fiind folosit de un sfert din rezidenţii mediului urban,
este cel mai popular mijloc de transport în comun. Maxi-taxi-ul este mai des
întâlnit în oraşele estice, pe când tramvaiul este mai folosit în Vest, în
oraşe precum Timişoara.
Liniile de transport din Bucureşti
Liniile sunt o modalitate de a sistematiza rutele de transport
secundare(maxi-taxi) în Bucureşti, pe un plan ce se întinde pe toată
suprafaţa oraşului, dar aceasta se aseamănă cumva cu organizarea găinilor
într-un hambar. Serviciile microbuzelor şi maxi-taxi-urilor în centrul
Bucureşti-ului decongestionează traficul probabil mai mult decât ajută la
blocarea lui.
Cu toate acestea, cel puţin primăria vrea să reducă numărul companiilor
de maxi-taxi printr-o încercare de a menţine acordarea licenţelor cât mai
greu, din moment ce maxi-taxi-urile nu intră în planurile lor de transport
în comun.
Suplimentar , primarul Bucureşti-ului doreşte să introducă o taxă care
să îmbunătăţească cursivitatea traficului , la fel cum a procedat Londra în
centrul ei. Taxa ar fi stabilită în funcţie de capacitatea motorului şi ar
fi percepută anual celor care fac o cerere pentru a primi permis de intrare
în acea zonă.
Sistemul de transport public din majoritatea oraşelor
româneşti este o combinaţie între autobuze (electrice sau diesel) şi
tramvaie. Românii fac o distincţie între autobuzele cu combustibil lichid şi
cele electrice, numindu-le, destul de hazliu, “troleibuze”.
Troleibuzul
Funcţionând cu electricitate, troleibuzul circulă
pe străzile din Bucureşti şi din alte oraşe. Mai jos este modelul
folosit în Braşov, aici lângă Biserica Neagră si vechiul sediu al
consiliului local, locuri bune pentru turişti!
Autobuzele din oraş sunt cea mai bună alegere pentru cei care reuşesc
să-şi dea seama de rutele acestora, care sunt mai simple decât multe reţele
din SUA sau Marea Britanie.
Transportul public de călători a fost asigurat în
Municipiul Bucureşti pe o arie de 228 km.p, cu un număr de 111 linii de
transport, din care 26 tramvaie, 19 troleibuze şi 66 autobuze, cu un număr
de 1.926 staţii de oprire, iar lungimea totală a reţelei de transport a fost
de 355 km. cale dublă (c.d), din care 143 km c.d. pentru tramvaie, 72 km
c.d. pentru troleibuze şi 304 km c.d. pentru autobuze.
În anul 2005 au circulat cu mijloacele de transport în
comun de suprafaţă un număr de 969 milioane de călători, din care 436
milioane călători au circulat cu tramvaiele, 97 milioane de călători cu
troleibuzele şi 436 milioane cu autobuzele. Numărul mediu zilnic de
călătorii a fost: pentru tramvaie - 1,45 milioane călători, troleibuze -
0,32 milioane călători şi pentru autobuze - 1,45 milioane călători.
Bucureşti-ul are cel mai mare cost naţional pentru
călătoria cu taxiul, aproximativ 11RON călătoria. Cel mai mic preţ mediu
îl are Craiova, în jur de 4.5RON. Mediul pentru România este de exact
6,5RON.
Calea lungă şi grea
Taximetriştii au protestat în masă de-a lungul ultimilor ani,
plângându-se de creşterea numărului actelor necesare certificării
legislative , deşi puţine taxiuri se ridică la nivelul standardelor europene
şi mondiale.
Unul din noile subpuncte ale unei legi din 2004 a interzis pentru prima
dată unui şofer de taxi cu permisul de conducere suspendat să mai conducă un
taxi. Ce lume curajoasă!
Creşterea preţului benzinei nu a făcut viaţa taximetriştilor un vis, iar
certificările care se învârt în jurul sumei de 2000 USD sunt excesive
comparativ ce cele de acum 10 ani. Aşadar , şoferul Dvs.
de taxi nu caută mila Dvs., dar fiţi generos când
negociaţi şi veţi primi o călătorie pe cinste!
Călătoria Dvs. românească
Vă daţi seama că transportul în comun nu este întotdeauna cel mai uşor
lucru de făcut când sosiţi într-un oraş românesc.
Pe când autobuzul, troleibuzul şi tramvaiul funcţionează chiar bine(un
procent mult mai mare de români le folosesc decât în ţările occidentale), să
luaţi un taxi este deseori cea mai rapidă şi cea mai uşoară alegere pentru a
traversa oraşul.
Dacă negociaţi, călători Dvs. din România cu taxi-ul va costa de la
jumătate până la două treimi decât costă o călătorie comparativ egală în
oraşul Dvs.. Fiind străin, călătoria Dvs. va costa un pic mai mult, dar
preţul plătit va fi mai mic pentru Dvs. decât reprezintă el pentru un român!
Chiar şi preţurile uşor umflate pe care le veţi plăti tot ieftin scăpaţi!
Cum este „calculată” suma de plată a taxi-ului
(Da, glumim)
Şoferul Dvs. are la dispoziţie mai multe metode (sunt puţine femei pe
post de şofer de taxi, majoritatea sunt bărbaţi). Aceste tehnici sunt
folosite în general cu turiştii şi pe o lungime mică a cursei sau cu
locuitorii care nu merg des cu taxi-ul.
„Mica înţelegere” rămâne o metodă foarte des întâlnită a şoferului de
a-şi asigura un anumit preţ pe care el îl consideră rezonabil pentru
călătorie. Fiţi foarte atenţi la „rechinii” care îi pândesc pe cei ce nu
cunosc tarifele actuale şi obligaţiile şoferului de taxi. Şoferii vor spune
că tarifele nu mai sunt actualizate chiar sub nasul poliţiştilor de la
brigada rutieră.
„Maimuţa cu buton” este cea mai des folosită şi mai profitabilă metodă
de a păcălii pasagerul. „Telefonul mobil” este o metodă introdusă recent în
arsenalul taximetriştilor ţepari. De multe ori, aceeaşi distanţă parcursă cu
un taxi cu acelaşi tarif poate costa mai mult, datorită scoaterii din
funcţiune a vitezometrului, pentru a indica fraudulos o viteză mult mai
mare.
1. "Mica înţelegere"
Această metodă este folosită chiar destul de des. În special pe timp de
noapte, şoferii fac o cursă pentru o sumă stabilită, care este întotdeauna
mai mare decât ar trebui să fie în cazul unei tarifări normale. Totul se
face fără taxe şi chitanţe, desigur!
2. "Rotunjirea"
O călătorie în valoare de 2,57 EUR de exemplu este rotunjită la 3 EUR
pentru ca şoferul să nu mai fie nevoit să de arestul. „Este mai simplu să
calculezi şi să nu te mai preocupe micile mărunţişuri” spune taximetristul.
3. "Tu numeşti ăsta taxiu?"
Să nu fiţi surprinşi dacă un taxi apare fără tarife postate în parbriz
sau cu tarife expirate care arată valori de acum 10 ani. Dacă nu sunteţi
atent înainte să vă urcaţi în taxi sau nu întrebaţi care este tariful real,
vă veţi trezi odată ajunşi la destinaţie că trebuie să plătiţi o taxă
umflată serios.
4. "Atacul rechinilor"
Cei care jignesc cel mai rău clienţii prin umflarea taxelor sunt
„rechinii” sau taximetriştii ilegali. Aceştia folosesc un interceptor radio
pentru a vâna telefoanele date de clienţi către un dispecerat şi ajung la
client zâmbind, fără taxator şi tarife neafişate, negociind preţul cu
acesta. Niciodată nu va fi o afacere bună.
5. "Micile roţi se tot învârt, şi se învârt…."
O altă metodă destul de eficientă de a păcălii pasagerul este să se pună
cauciucuri mai mici pe maşină. Astfel, distanţa măsurată de taxator , care a
fost calibrat pentru cauciucuri normale, va fi automat mărită. Dar acesta
este un truc vechi şi majoritatea poliţiştilor sunt atenţi la el.
6. "Sună a afacere"
O mică scamatorie ingenioasă pe care taximetriştii au descoperit-o
include telefonul mobil (sau celularul cum preferă americanii). Ai nevoie de
două mobile, dintre care unul mai vechi ca să emane radiaţii mai mari.
Acesta se aşează în spatele taxatorului, foarte apropiat de el, unde se
conectează cablul de viteză. Apoi, undeva pe parcursul călătoriei , mobilul
ascuns este sunat de taximetrist de pe celălalt mobil, iar şocul de radiaţie
bruscă va creşte viteza înregistrată de taxator într-un mod dramatic.
Acest lucru este foarte greu de detectat sau de dovedit, celălalt
telefon fiind bine ascuns. Dar, dacă sunteţi atent la taxator, creşterea
bruscă a preţului ar trebui să vă facă să vă daţi seama că ceva nu este în
regulă. Aceasta şi faptul că şoferul tocmai s-a distrat puţin cu telefonul
este un indiciu destul de bun.
7. "Maimuţăritul butonului"
Taxatorul , care calculează viteza, distanţa şi costul călătoriei, este
fals. Acum apare „maimuţa”. Este un dispozitiv electronic care transmite
impulsuri printr-o simplă apăsare de buton. Impulsurile fac taxatorul să
înregistreze , pentru o scurtă perioadă de timp, o viteză mai mare decât cea
cu care se deplasează taxi-ul, astfel mărindu-se preţul afişat. Cele mai
utilizate locuri pentru această „cutie maimuţă” sunt sub cutia de viteze,
lângă pedala de frână, în uşa şoferului sau sub scaunul acestuia. Cele mai
sofisticate versiuni folosesc o telecomandă pentru a trimite impulsuri
taxatorului, deşi costă până la 350 EUR.
Majoritatea oraşelor mari sunt deservite
satisfăcător de un sistem de autobuze, tramvaie şi/sau troleibuze. Odată
ce v-aţi dat seama cum să cumpăraţi un bilet, este ieftin şi vă duce la
destinaţie.
Sunteţi departe de a fi neajutorat împotriva acestor tehnici! Trebuie
doar să fiţi atent şi să ştiţi tariful înainte să fiţi de acord să
călătoriţi cu taxiul.
Nu vă urcaţi pur şi simplu şi să lăsaţi taxiul să vă ducă mai departe
intr-o lume a preţurilor necunoscute. Dacă nu vă simţiţi confortabil să
negociaţi un preţ , atunci nu mergeţi cu taxi-ul, învăţaţi traseele
autobuzelor şi tramvaielor (linia expres 783 de la aeroport este rezonabil
de rapidă şi costă aproximativ 2 EUR).
Trebuie neapărat să ştiţi cât costă călătoria chiar înainte de a discuta
cu un taximetrist. Sunaţi compania de taximetre sau întrebaţi pe cineva care
ştie. Când şoferul încearcă o mică înţelegere cu Dvs., ţineţi-vă tare pe
poziţii şi faceţi-l să înţeleagă cât veţi plăti. Este liber să negocieze
preţuri mai profitabile , aşa că puteţi să vă duceţi la alt taximetrist dacă
nu sunteţi de acord.
Totuşi , dacă nu sunteţi român , este datoria Dvs. nescrisă să plătiţi
un pic mai mult. Motivele sunt atât de multe încât nu are rost să încercaţi
să vă împotriviţi. Versiunea românească pentru „corect” este bine
intenţionată, şi deşi nu se potriveşte cu cea occidentală , ambele sunt
sincere.
Simplu, dacă comparaţi ce înseamnă un euro în plus pentru Dvs. cu ce
înseamnă pentru taximetrist şi familia lui, este cam nepoliticos să fiţi
zgârcit. Aşadar zâmbiţi, dar fiţi ferm şi nu lăsaţi noul Dvs. prieten cel
mai bun să profite de Dvs. – prea mult!
Pe scurt reţineţi următoarele lucruri:
1. ADEVĂRAT? Convingeţi-vă
că este un taxi legal şi întrebaţi în limba engleză dacă tarifele postate
sunt curente. Dacă vă poate răspunde intr-o engleză rezonabilă mergeţi mai
departe , prefaceţi-vă că sunteţi neinteresat şi grăbit.
2. FACEŢI O OFERTĂ! Când taximetristul se bâlbâie sau este inexact
în legătură cu costul total al călătoriei, faceţi şi Dvs. o ofertă. Şoferul
ar trebui să vă taxeze conform legilor în vigoare, dar oferta Dvs. poate fi
cât ar indica taxatorul plus un bacşiş. Începeţi de jos şi găsiţi o sumă
comună.
3. ÎNCHEIAŢI AFACEREA! Trebuie doar să fiţi ferm. Afişaţi un
zâmbet înţelegător la plângerile lui, lăsaţi-l să înţeleagă că viaţa este
grea pentru toată lumea. Dacă tot încearcă să umfle preţul, zâmbiţi larg în
timp ce îi spuneţi că aşteptaţi o reducere pentru faptul că i-aţi ascultat
plângerile. Fiţi sincer când îi mulţumiţi în timp ce îi înmânaţi banii. Dacă
îi daţi mai puţin de o mică avere va crede că vă face o mare favoare oricum
şi se va comporta uşor jignit. Capitalismul a ajuns târziu la români , prin
urmare standardele şi aşteptările pot fi un pic ciudate uneori.
Prindeţi o cursă regulată pe termen lung
Dacă sunteţi un utilizator de taxi regulat în jurul aceloraşi zone din
oraş, luaţi în considerare să folosiţi acelaşi taximetrist la un preţ
negociat. Ar fi trebuit să vă daţi seama până în acest moment cum să faceţi
un român să se răzgândească în privinţa unei oferte ciudat de mare, dar dacă
aveţi oricum acest talent, vă veţi descurca destul de bine.
Vă veţi face un prieten adevărat în acest fel (dinamica prieten – pentru
– bani este comună în România şi relaţiile acestea pot fi uimitor de
sincere). Pe când folosirea taxi-urilor ilegale este o idee rea din cauza
mai multor motive, chiar şi o călătorie ocolitoare de la fratele cuiva poate
fi negociată pentru un preţ bun. Şi din cauza reţelei aparent fără limite de
prieteni şi rude care există la toate nivele de afaceri şi viaţă în România,
veţi găsi de asemenea şi magazine bune , restaurante şi o mână de ajutor
pentru a vă rezolva treburile.
Opţiunile Dvs. pentru taxi-uri de la Aeroportul Bucureşti
În Bucureşti, Cris Taxi oferă servicii bune şi şoferi care rar sunt
certăreţi. Faceţi rost de o cartelă telefonică online (Nobelcom oferă
cartele cu tipul gratuit de număr 1-800 în România) şi sunaţi la Cris Taxi
când terminaţi formaţiunile vamale şi vă luaţi bagajele. Alternativ, puteţi
scoate bani de la ATM-urile din aeroport şi să cumpăraţi o cartelă
telefonică de la chioşcurile din zonă.
Vor trimite un taxi spre aeroport pentru Dvs. – da, veţi plăti un
supliment de aproximativ 2 Euro, dar veţi ieşi mai ieftin decât să folosiţi
serviciile firmei ce deţine monopolul, Fly Taxi. Cris Taxi taxează cu 45 de
cenţi americani pe kilometru (sunaţi-i pentru taxele curente), pe când Fly
Taxi practică un tarif în jurul a 60 de cenţi.
Fly Taxi au servicii bune, maşini curate şi oferă chitanţe. Pentru un
călător obişnuit cu tarifele americane sau engleze, nici nu veţi observa
tarifele mărite, care sunt în jur de 1 USD pe milă. Aşadar, 12-17 USD vă vor
duce de la oricare aeroport (Băneasa
sau Otopeni), în funcţie de locul unde vreţi să ajungeţi în Bucureşti.
În orice caz, păstraţi ratele şoferului pentru ce este scris pe taxator,
şi fiţi atenţi la taxator pentru orice creşteri curioase. Nu este nici o
taxă de aeroport, aşa că nu lăsaţi nici o sugestie de extra tarife să vă
mărească preţul. Fly Taxi plăteşte 20 Euro de maşină lunar aeroportului, dar
asta nu este responsabilitatea Dvs..
Revenind, cu Cris sau Fly aceasta nu este aproape niciodată o problemă
şi este rar reportată. Citiţi forumul nostru de călătorie pentru mai multe
informaţii de la alţi călători despre aeroporturi şi taxiuri. Desigur, de
departe cea mai bună soluţie este aceea de a avea un prieten care să vă ia
de la aeroport. Sau faceţi un mic târg cu cineva cunoscut care vă poate
conduce şi pe care să-l plătiţi. Majoritatea Bucureştenilor vor fi încântaţi
să-şi ofere serviciile pentru aproximativ 20 USD!
Multe din liniile de maxi taxi din Bucureşti
deservesc centrele de cumpărături şi destinaţii din periferiile
oraşului.
701 Magazin Cora - Autogara Obor
702 Gura Ialomiţei - Str. Burniţei
703 Str. Marin Grigore - Str. Radu Dudescu
704 Str. D-tru Brumărescu - Str. Zanoaga
705 Str. Pogoanelor - Bd. Camil Ressu
706 Str. Şinei - Str. Mărgelelor
707 Sos. Alexandriei - Piscu Crăsani
708 Str. Pucheni - Str. Crasna-Boja
709 Str. Luncii - Cimitirul Ghencea 2
710 Str. Ghidigeni - Poiana Largului
711 Bd. Laminorului - Str. Lonea
712 Pod Chitila - Gara Băneasa
713 Bd. Regiei - Bioterra Băneasa
714 Magazin XXL - Selgros Băneasa
715 Andronache - Str. Dragomireşti
716 Pod Grozăveşti - Piaţa Progresul
717 Str. Niţu Vasile - Magazin Cora
Transportul Public favorit din România
Flexibilele şi rapidele maxi-taxi-uri circulă între majoritatea oraşelor
majore cu regularitate, având curse zilnice oferite de o largă varietate de
companii.
Aproximativ un sfert dintre români folosesc maxi-taxi-ul pentru nevoile
de transport, şi, ca şi călător, şi Dvs. ar trebui să faceţi la fel! Pe când
călătoria cu autobuzul între oraşe şi în interiorul acestora este cel mai
folosit, românii preferă de fapt maxi-taxi-ul, de obicei tarifat undeva
între autobuz sau tramvai şi taxiu.
Maxi-Taxi-urile nu sunt binevenite în Bucureşti
În timp ce majoritatea românilor aleg autobuzul pentru nevoile lor de
transport public, cel mai mulţi dintre aceştia ar prefera altceva – şi anume
maxi-taxi-ul. Evident, există o piaţă pentru maxi-taxi, dar expansiunea
rutelor nu este în atenţia edililor Bucureşti-ului.
În timp ce conducerea capitalei încearcă să introducă mai multă
stricteţe în asigurări, în standardele calitative şi în acordarea
licenţelor, bucureştenii au puţine plângeri în legătură cu serviciile
maxi-taxi-urilor, care pe unele rute oferă alternative atractive la mai
scumpele taxiuri şi mai aglomeratele autobuze şi tramvaie.
Liniile sunt o modalitate de a sistematiza rutele de transport
secundare(maxi-taxi) în Bucureşti, pe un plan ce se întinde pe toată
suprafaţa oraşului, dar aceasta se aseamănă cumva cu organizarea găinilor
într-un hambar. Serviciile microbuzelor şi maxi-taxi-urilor în centrul
Bucureşti-ului decongestionează traficul probabil mai mult decât ajută la
blocarea lui.
Cu toate acestea, cel puţin primăria vrea să reducă numărul
companiilor de maxi-taxi printr-o încercare de a menţine acordarea
licenţelor cât mai greu, din moment ce maxi-taxi-urile nu intră în planurile
lor de transport în comun.
Legislaţia Maxi-Taxi-urilor
Pe când industria maxi-taxi-urilor este compusă de fapt dintr-o
oligarhie a companiilor private, procesul de licitare condus de guvern şi
legislaţia în vigoare se asigură de alinierea companiilor la standarde
europene.
Totuşi, echipele de filmare de la ştiri ale televiziunilor nu pot sta
departe de accidentele maxi-taxi-urilor, care induc ideea (probabil
incorectă) că industria este mai puţin sigură decât celelalte regii de
transport în masă.
În timp ce sistemele de protecţie şi penalizările pentru lipsa acestora
există în legislaţia românească, numai de curând autorităţile stradale şi
poliţia au început să verifice cerinţele licenţiale şi regulamentele
curente. Odată cu adăugarea mai multor vehicule de monitorizare, există cel
puţin posibilitatea ca cei ce încalcă legea vor fi prinşi şi sancţionaţi.
Compania proprietară
Guvernul deţine acţiuni competitive pentru rutele maxi-taxi-urilor
dintre oraşele majore, în timp ce o duzină de companii licitează pentru a
câştiga rutele lucrative. Mare parte din cele aproximativ 230 de
maxi-taxi-uri care deservesc rutele din şi din jurul Bucureşti-ului sunt
închiriate de operatori, parcul acestora variind larg. Există o întretăiere
a rutelor între maxi-taxi-uri, aceste consorţii împărţind chiar unele rute.
În unele cazuri, 22 de companii sunt implicate în vreun fel în 9 dubiţe,
câteva dintre acestea fiind în alte companii sau maxi-taxi-uri.
Dacă sunteţi în România pentru o şedere medie sau lungă, folosirea unui
vehicul privat va deveni o opţiune serioasă. Vă puteţi chiar permite
propriul şofer odată cu maşina, asta în cazul în care proprietarul nu este
ocupat (Bucureşti-ul este plin de tineri cu prea mult timp liber la
dispoziţie).
Nu numai că vă veţi face un prieten pe viaţă, dar veţi şi ajuta o
persoană care este destul de responsabilă, are puţine perspective de a
obţine o slujbă în viitorul apropiat, şi care chiar are nevoie de bani. Dar,
ca şi cu şoferul de taxi, asiguraţi-vă de stabilirea tuturor detaliilor şi
preţurilor înainte. Şi reţineţi, cei 100 RON cu care îl plătiţi sunt cu mult
mai puţini decât cei 100 USD pe zi care îi puteţi da pe o maşină închiriată!
Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice
sugestie este binevenită pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici,
şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!
RestRomania.ro
este marca brandului REST ROM SRL. Toate imaginile cu marca distinctivă de diamant R sunt proprietatea lui
Rest România şifolosirea lor fără acordul explicit al acestuia reprezintă o încălcare a
legii.
Această pagină web a fost scrisă
iniţial pentru rezidenţii ţărilor vorbitoare de limbă engleză în ideea
de a oferi informaţii turiştilor din SUA, UK, Canada, Australia şi Noua Zeelandă care călătoresc în România în interes personal sau în interes
de afaceri. Această traducere în limba română este realizată pentru a
arăta proprietarilor, operatorilor şi companiilor de turism din România
ce citesc clienţii lor în engleză. Traducerile sunt aproximative şi nu
ar trebui luate în considerare în scopuri legale. Vă rugăm consultaţi
Termeni şi Condiţii pentru mai multe
informaţii.
Some content on this page is derived
from Wikipedia, the leading user-contributed encyclopaedia.
It may not have been reviewed by professional editors (see
full disclaimer). Permission is granted to copy, distribute and/or modify
sections of this document under the terms of the GNU Free Documentation License,
Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation.
Sections which may be used under the GNU License may include sections marked
with the "ol" style class on paragraphs, table cells and tables.
Sections of this page which may NEVER
be used under the GNU license (other licenses and copyrights apply) include
the page header
and page footer
blocks common to Rest Romania websites; images bearing the Rest Romania distinctive
diamond-R as logo or background watermark; all paragraphs, table cells and
tables marked with a "cc" or "rr" style class showing distinctive coloured
right margin dots; Front-Cover Texts and Back-Cover Texts (as set forth in
the GNU license). A copy of the license is included
in the section entitled "GNU Free Documentation
License".