Bine aţi venit la Arad în frumosul judeţ Arad din regiunea Crişana din România! Vedeţi tradiţiile de Crişana în Arad, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Arad. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Arad până la alte oraşe din Arad, cum ar fi Arad.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Arad şi Arad sunt oraşe în judeţul Arad. Regiunea Crişana este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Arad în judeţul Arad, parte a regiunii Crişana din România! Descoperiţi istoricul Arad şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Crişana dezvăluindu-se în istoricul judeţ Arad. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Arad, sau alte activităţi grozave mai departe în Arad şi judeţul Arad.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Actuala cetate a Aradului este unul din cele mai importante monumente
istorice existente, în momentul de faţă, în zona de vest a ţării.
Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, cetatea a fost
considerată ca una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare
ale timpurilor respective. În rândurile ce urmează vom încerca să
prezentăm motivaţia construirii acestui impresionant edificiu.
Odată cu încheierea războaielor austro-turce din prima jumătate a
veacului alXVIII-lea şi după ocuparea Transilvaniei, a Banatului şi a
altor teritorii de către Imperiul Habsburgic, s-a preconizat construirea
unor fortificaţii militare , în regiunile pe atunci abia ocupate, pentru
asigurarea dominaţiei în aceste zone.
De asemenea Cancelaria de la Viena a întocmit un plan strategic ce
prevedea ridicarea unei centuri de cetăţi între zona interioară
apropiată graniţei imperiului spre sud şi est. Din rândul acestor cetăţi
au făcut parte fortificaţiile de la Oradea, Timişoara şi Arad. Planul
cetăţii Aradului a fost aprobat personal de împărăteasa Maria Theresa şi
de fiul ei Iosif al II-lea.
Noua cetate a Aradului, în conformitate cu planul imperial, trebuia să
înlocuiască vechea cetate arădeană şi să corespundă din punct de vedere
al tehnicii militare contemporane.
Ca loc de construire a fost aleasă o
peninsulă a Mureşului (pe malul stâng ) pe care oraşul a cedat-o
autorităţilor militare. De construirea cetăţii, în momentul respectiv, a
fost legată problema strămutării oraşului în câmpia Zimandului, pentru
ca cei din cetate să aibă câmp deschis de tragere.
Rezistenţa populaţiei
şi apelurile la Viena au determinat suspendarea acestei idei. Edificarea
Cetăţii, operă a arhitectului Harsch, a început în vara anului 1763,
după sistemul Vauban şi este o construcţie în formă de dublă stea cu 6
colţuri, cu ziduri puternice de apărare, cazemate şi alte construcţii
militare.
Lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi cauzate mai ales de
lipsa forţei de muncă, aşa încât cetatea a fost terminată în 1783.
După
terminarea lucrărilor, în cetate au fost amplasate diferite unităţi
militare şi în felul acesta Aradul a devenit un centru militaro-politic
al dominaţiei austriece în zonă. Istoricul cetăţii, în mai bine de 200
de ani de existenţă, este legat de diferite evenimente importante.
În
timpul Revoluţiei lui Horea, în 1784, cetatea a fost unul din centrele
de acţiune a trupelor imperiale împotriva răsculaţilor. În vremea
războaielor napoleoniene în cetate au fost ţinuţi numeroşi prizonieri
francezi. După revoluţia din 1848, în cazematele cetăţii, au fost
închişi şi condamnaţi numeroşi revoluţionari printre care şi Eftimie
Murgu. Odată cu sfârşitul secolului al XIX-lea, când se schimbă
concepţia strategică, cetatea îşi pierde importanţa devenind o simplă
cazarmă.
Municipiul Arad deţine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind
vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice
specifice sec XVIII, XIX şi XX, monumente de artă şi istorie, spectacole
de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziţii de artă plastică,
expoziţii muzeale de istorie, artă şi ştiinţe ale naturii , festivaluri
şi sărbători.
Turismul de agrement
Caracteristicile geografice ale zonei în care este situat Municipiul
Arad, au favorizat existenţa unor variate zone de agrement:
Ştrandul Neptun, amplasat în bucla Mureşului, care este unul dintre
cele mai frumoase locuri de agrement de acest gen din ţară. Ştrandul
ocupă o suprafaţă de peste 20 hectare de verdeaţă, incluzând bazine de
înot, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cluburi,
discoteci, peste 1500 de cabine şi 300 de căsuţe tip camping.
Faleza Mureşului, unde se află Parcul Copiilor şi Parcul Eminescu,
concepute la sfârşitul sec XIX, Parcul Europa, unde au fost sădiţi mai
mulţi arbori de primarii unor oraşe înfrăţite cu Aradul şi unde au loc
festivităţi cu ocazia Zilei Europei, terenuri de sport, locuri de joacă
pentru copii.
Păduricea, situată în apropierea Pieţei Podgoria. La sfârşitul
secolului al XIX-lea, zona verde era mult mai întinsă, lacul natural de
aici fiind înconjurat de o mică pădure, reminiscenţă a pădurii Ceala
Pădurea Ceala, situată la 2 km de marginea vestică a oraşului pe o
suprafaţă de 1560 ha, unul din locurile preferate ale arădenilor pentru
petrecerea timpului liber. În pădure se află şi un lac natural, Lacul
Moltăreţ. Un loc deosebit de pitoresc este Insula Mureş, situată la
marginea sudică a pădurii. Pe insula formată de albia principală a
râului Mureş şi de un braţ lateral al acestuia, se află numeroase case
de odihnă şi cabane.
Pădurea Vladimirescu, situată în apropierea comunei suburbane
Vladimirescu, la o distanţă de 7 km de marginea estică a oraşului. Este
o zonă cu vegetaţie şi faună specifică pădurilor de luncă.
Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad,
la poalele Munţilor Zărand. Este o zonă cu bogată tradiţie viticolă, cu
lacuri de agrement şi pescuit, cetăţi medievale, muzee şi vechi lăcaşe
de cult. De aici pornesc şi numeroase trasee marcate către creasta şi
văile Munţilor Zărand.
Ştrandurile termale de la Curtici, Macea, Şofronea şi Dorobanţi,
aflate la o distanţă de 25 km nord de Arad, unde sunt bazine cu apă
geotermale ce atinge 58 de grade C.
Turismul de afaceri
Acest tip de turism s-a dezvoltat în special după anul 1989, când au
fost create în Arad oportunităţi de investiţii pentru întreprinzătorii
străini. Punctele forte ale turismului de afaceri , sunt:
- săli de conferinţă, seminarii la hoteluri de 3
- apropierea de frontiera cu Ungaria
- Zona Liberă Curtici, Zona Industrială Arad
- Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ
Industrie şi Agricultură a judeţului Arad;
Turismul de tranzit
Încă din vechime, oraşul Arad era locul unde se intersectau
importante artere de circulaţie, fapt ce a favorizat tranzitarea
acestuia de numeroşi călători.
În prezent, în special datorită apropierii de frontiera de vest a
României, există de asemenea, un important aflux de persoane care au
diferite alte destinaţii finale. "Oraşul de pe Mureş", devine astfel o
adevărată poartă de intrare în ţară, un prim loc de popas unde turiştii
pot lua contact cu valorile cultural - istorice din România.
Cultură
Festivaluri
Anual, Aradul poate fi confundat cu o imensă scenă datorită
numeroaselor evenimente cultural-artistice: Festivalul de Teatru Clasic,
Festivalul Internaţional Euromarionete, festivalurile de teatru liceeal
în limba engleză "Teen Play" şi în limba franceză "Amifran", Festivalul
Minorităţilor, Târgul Meşterilor Populari, Târgul ONG.
Acestor spectacole li se adaugă, Festivalul Primăvara Arădeană, ce
se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai, Festivalul Zilelor Aradului
din luna august sau Festivalul Vinului din luna septembrie.
Teatru
Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”
Teatrul de Marionete
Teatrul Vechi
Teatrul Maghiar
Muzică Clasică
Filarmonica de Stat Arad continuă tradiţia muzicală arădeană marcată
în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa,
după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii
muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene ”A. D.
Xenopol”.
Atracţii turistice
Palatul Cenad, Arad
Monumente de arhitectură
Cetatea Aradului este una din fortificatiile din Transilvania
construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,
fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa
Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil
renascentist
Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după
planurile arhitectului Antoniu Czigler, a fost inaugurat la data de 21
septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în
incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii
comerciale şi locuinţe.
Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc.
Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri
eclectic şi neoclasic
Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este
prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee betonul armat.
Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă
un unicat în Arad.
Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Wiener Secession
Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală
cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi corintic.
Clădiri cu valoare istorică
Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor
evenimente care au marcat viaţa oraşului.
Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care
s-au dat în Arad în anii 1848-1849
Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta
Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal
Casa cu Lacăt, construită în anul 1815
Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul
1817, primul teatru de piatră din ţară
Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a
servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului.
Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile
ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului
funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.
Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de
intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
Monumente
Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil
baroc
Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea
ciumei care a bântuit oraşul
Aleea personalităţilor arădene
Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de
la 1848-1849: Statuia Libertăţii din Arad|Statuia Libertăţii, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890,
şi Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri
din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919.
Lăcaşe de cult
Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii
1698-1702 în stil baroc timpuriu
Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil
baroc
Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată
între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Antoniu Czigler, în
stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă
de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora
cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a
fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase
Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat
în anul urmator.
Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost
edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist
Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil
neogotic
Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan.
Muzee şi expoziţii
Complexul Muzeal Arad cu Secţia istorie, Secţia ştiinţele naturii
şi Secţia Artă
Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie
sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură
Mică, Salonul Anual de Artă.
Galeria Alfa, Galeria Clio, Galeria Turnul de Apă, Galeria Takács, Galeria Carola's
Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie
şi Agricultură a judeţului Arad.
Amplasament - Municipiul Arad este situat în extremitatea vestică a
României, în Câmpia aluvionară a Aradului, la intersecţia unor
importante artere de circulaţie naţionale şi internaţionale.
Arad este
traversat de la est la vest de râul Mureş. Suprafaţa municipiului
este 4618 ha., altitudine medie este 110 m, şi solurile, predomină cernoziomuri.
Clima
Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe
mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi
iarna o temperatura medie de -1° C.
Demografie
Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181
locuitori.
Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei,
7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă
domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%),
sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional
populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici
(38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%),
greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.
Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de
172.824 locuitori.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Arad
Arad
Istorie
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad
(interbelic).
Aradul perioadei medievale
1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
1078 - 1081- Cea dintâi menţiune a localităţii
1131 - Oraşul este menţionat în "Cronica pictată de la Viena"
1551 - 1552- Turcii ocupă oraşul
1702 - Se înfiinţează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
1715 - Prima şcoală a oraşului(cu predare în limba germană) a fost
înfiinţată de călugării minoriţi
1765-1783 - Se construieşte cetatea noua în stil Vauban
Aradul perioadei moderne
1812 - Înfiinţarea Preparandiei - prima şcoală pedagogică
românească din Transilvania
1817 - Iacob Hirschl construieşte primul teatru de piatră din ţară
1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un
spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly
1833 - Ia fiinţă al şaselea conservator muzical european - Arader
Musik Conservatorium
1834 - Oraşul primeşte statutul de oraş liber regesc. La festivităţi
participă împăratul Francisc I
6 octombrie1849 - Înfrângerea revoluţiei maghiare
1890 - Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad
1846 - Concertează Franz Liszt
1847 - Concertează Johann Strauss fiul
1877 - Concertează Pablo Sarsate şi Henryk Wiernawski
1922 - Concertează George Enescu
1924 - Concertează Bela Bartok
15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din
România.
1910 - Aradul devine cel mai mare oraş din Transilvania, populaţia
oraşului însumând la acea dată 61.000 de locuitori.
10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din
estul Europei şi a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
Aradul perioadei interbelice
1918 - Consiliul Naţional Român Central, cu sediul la Arad, preia
conducerea Transilvaniei
13-15 mai - Iuliu Maniu exprimă opţiunea de separare totală a
Transilvaniei de Ungaria şi unirea acesteia cu România
1937 - Oraşul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din
Transilvania şi al patrulea din România
Revoluţia din Decembrie 1989 de la Arad
1989 - Aradul este prima reşedinţă de judeţ din ţară care s-a
alăturat revoltei începute în Timişoara.
Eroi martiri
Răniti
Luptători cu brevet de revoluţionar
Reţinuţi
Aradul perioadei postdecembriste
1990 - Se înfiinţează Universitatea de Vest "Vasile Goldiş"
1991 - Se înfiinţează Universitatea "Aurel Vlaicu"
1999 - Zona Industrială Arad
Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului
Arad au existat aşezări omeneşti încă din perioada neolitică şi, cu mici
întreruperi, viaţa omenească poate fi urmărită până în secolul al
XI-lea, când stăpânirea regatului feudal ungar se extinde şi supra
acestei zone.
Prima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul
1028, când aceasta este menţionată în contextul luptelor purtate de
populaţia autohtonă împotriva regatului feudal maghiar. Cea dintâi
menţiune a localităţii apare într-un document din anii 1078-1081,
intercalat într-un altul din 1347. De asemenea, oraşul este menţionat şi
în Cronica pictată de la Viena, datată în 1131.
Arad modern
Economie
Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte
să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România
postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi
străine.
Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători,
industria de confecţii şi textile, industria alimentară, mobilă şi
accesorii pentru mobilă, componente pentru industria auto, componente
electronice, contoare, încălţăminte.
Transport
Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare
de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este
inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările
Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.
La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul
Internaţional Arad.
Angajaţi pe sectoare de activitate
Industrie - 41,5%
Comerţ - 13,75%
Transport şi telecomunicaţii - 9,27%
Construcţii - 7,92%
Învăţământ - 5,99%
Sănătate şi asistenţă socială - 5,14%
Utilităţi - 3,16%
Administraţie publică - 2,28%
Agricultură - 1,97%
Bănci şi asigurări - 1,70%
Învăţământ
Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în
Arad:
Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" (1990)[1]
Universitatea "Aurel Vlaicu" (1991)[2]
Licee de prestigiu din Arad:
Colegiul Naţional "Moise Nicoară"[3]
Între personalităţile care au absolvit această instituţie de
învăţământ, se numără scriitorul Ioan Slavici, Vasile Goldiş, Ioan Suciu,
muzicologul Emil Monţia, publicistul Mircea V. Stănescu şi colegul său
de clasă, dramaturgul Csiki Gergely.
Colegiul Naţional "Elena Ghiba Birta"[4]
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, în Câmpia
înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a
Cârpiţilor
Occidentali.
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
