Bine aţi venit la Cluj Napoca în frumosul judeţ Cluj din regiunea Transilvania din România! Vedeţi tradiţiile de Transilvania în Cluj Napoca, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Cluj. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Cluj Napoca până la alte oraşe din Cluj, cum ar fi ClujNapoca.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Cluj Napoca şi Cluj Napoca sunt oraşe în judeţul Cluj. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Cluj Napoca în judeţul Cluj, parte a regiunii Transilvania din România! Descoperiţi istoricul Cluj Napoca şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Transilvania dezvăluindu-se în istoricul judeţ Cluj. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Cluj Napoca, sau alte activităţi grozave mai departe în ClujNapoca şi judeţul Cluj.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană
Klausenburg, latină Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum
şi capitala istorică a Transilvaniei, România.
Oraşul are în jur de 300
000 de locuitori (recensământul din 2002: 318 027). Proiectul zonei
metropolitane ar avea să strângă încă aproape 30 000 de locuitori
(recensământ 2002: 28 267).
Teatrul Naţional „Lucian Blaga“, inaugurat la 1 decembrie 1919 în
Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din
Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor
austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Română, cea
mai veche instituţie lirico-dramatică din România. În oraş funcţionează,
de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat.
Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe
colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Nicolae
Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, dar şi ale unor artişti
străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de
muzee cuprinde, pe lângă muzeul de artă, Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei, muzeul farmaciei, muzeul satului, al mineralogiei şi
muzeul zoologic. Casa memorială Emil Isac este la rândul ei un alt
important edificiu cultural.
Biblioteci
În municipiu se află mai multe biblioteci, unele fiind printre cele
mai mari din România şi Europa. Cele mai importante sunt:
Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de
planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu,
Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti,
Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu
Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur
şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei
unităţi.
Geografie
Localizare
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei,
având o suprafaţă de 179,5 km˛. Situat în zona de legătură dintre Munţii
Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la
intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E.
Se întinde pe
văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş, şi prin anumite prelungiri pe văile
secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii.
Spre
sud-est ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al
dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu
înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul
Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.
La
est, în continuarea oraşului se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul
oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684
m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m).
Înspre vest se
află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului
(570 m), ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se
află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.
Ape
Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş,
pârâurile Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul
Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.
Floră şi Faună
Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi
ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei,
stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a..
Există două rezervaţii botanice
cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din
jurul oraşului trăieşte o faună diversificată cu specii cum ar fi porcul
mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele.
În rezervaţia Fânaţele
Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară.
O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina
Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.
Climă
Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este
influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna şi de
influenţele atlantice de la vest.
Trecerea de la iarnă la vară se face,
de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în
luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt
lipsite de viscole.
Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C,
iar media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm.
Demografie
Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori
(43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328
602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%.
Această scădere a
populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni
ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a
natalităţii scăzută.
Numărul real de locuitori ai oraşului este însă mai
mare, în special pe durata anului şcolar universitar, perioadă în care
locuiesc în oraş un număr mare de studenţi veniţi din alte zone.
Din
totalul populaţiei 15% au domiciliu flotant, iar 85% au domiciliul
stabil.
Situată în apropierea centrului oraşului, într-o zonă liniştită, ferită de aglomeraţia urbană, Hotelul Vila Rosa este oaza de linişte de care aveţi nevoie
Camerele au baie proprie, TV color şi televiziune prin cablu, intrare cu card şi o mobilare confortabilă.
De asemenea vă aşteptăm la restaurantul Allegria cu preparate delicioase din bucătăria internaţională
Toate camerele sunt dotate cu TV color, telefon internaţional, acces la Internet şi minibar. Facilităţi: parcare gratuită, spălătorie şi călcătorie, rezervări bilete de avion, transmiterea mesajelor prin fax.
Bine aţi venit la Pensiunea JUNIOR!
Pensiunea JUNIOR este situată în Cluj-Napoca, într-o poziţie privilegiată faţă de centrul oraşului, aeroport, şi gară.
Clasificată la trei stele, pensiunea JUNIOR oferă oaspeţilor care îi trec pragul servicii şi facilităţi de o calitate deosebită.
Vă invităm să petreceţi momente unice în confortul camerelor amenajate modern, care vă vor face să vă simţiţi ca acasă.
Pensiunea noastră vă pune la dispoziţie camere duble şi cu trei paturi, pentru a satisface toate cerinţele dumneavoastră.
Restaurantul nostru vă oferă un cadru intim şi elegant pentru a savura o gamă largă de mâncăruri precum şi specialităţi culinare tradiţionale.
Pensiunea Paris, situata in Cluj-Napoca, in apropierea centrului istoric, intr-o zona linistita, usor accesibila auto, va pune la dispozitie servicii de cazare si masa intr-o ambianta placuta.
Dispunem de 29 locuri de cazare, in urmatoarea structura:
- 8 camere single,
- 5 camere cu 2 paturi,
- 1 camera cu 3 paturi,
- 3 camere cu paturi duble (matrimoniale),
- 1 garsoniera.
Camerele beneficiaza de:
- baie proprie
- incalzire centrala
- tv cablu
- internet.
Cazarea este oferita in regim demipensiune, existand posibilitatea de catering, la cerere, prin restaurantul propriu.
Amenajarea camerelor asigura o atmosfera confortabila de liniste si intimitate.
Dotari suplimentare:
- living-room
- bucatarie complet utilata
- sala de conferinte
- biblioteca
- fax
- xerox
- parcare cu 10 locuri.
Hotel-Restaurant OPAL a fost inaugurat in data de 21 noiembrie 2004. Situat nu departe de centrul Clujului, vis-a-vis de sediul central al societatii comerciale Astral Telecom, va ofera o cazare care sa va faca sederea, indiferent de scopul vizitei dumneavoastra in orasul nostru, afaceri sau agrement, un loc in care se imbina in mod armonios utilul cu placutul.
Situat in zona centrala constuita in 2005 cu locuri de parcare in curte si preturi rezonabile ofera urmatoarele servici:
- sauna, solar, cosmetica, coafor, masaj,
- mini-bar
- aces internet
- telefon, etc.
Locuri de cazare cu camere prevazute cu aer conditionat,tv,telefon,acces internet,minibar, room-service, parcare iluminata si pazita.
Design-ul prezinta influente stil Artnouveau (elemente preluate din Antonio Gaudi), mobilier si decoratiuni antice (secXIX se imbina cu calitatea superioara a dotarilor aferente: aer conditionat, ventilatie, tv cablu, acces internet, minibar etc.
Pensiunea Sarmi, un loc primitor, confortabil, este situata in inima Clujului, la o distanta scurta de toate punctele de atractie ale orasului.
Pensiunea va pune la dispozitie o atractiva oferta de cazare, intr-o constructie cocheta, dispusa pe trei nivele, dotata corespunzator chiar si unor cerinte dintre cele mai exigente.
Pensiunea Sarmi are o capacitate de 18 locuri, compusa din 8 camere dispuse P+2E.
Toate camerele sunt dotate corespunzator: baie, mobilier nou, televizor, toate in cea mai buna stare de functionare.
Alaturi va asteptam pe terasa si cafeneaua Sarmi pentru a servi masa, pentru a savura o cafea buna si de ce nu, un vin bun.
0264 590914
Hotel Univers T, str. Al. Vaida Voievod nr. 53-55 în Cluj-Napoca
Construit în anul 1985, într-o ambianţă deosebită, pe malul lacului din cartierul clujean Gheorghieni, Complex Univers T reprezintă o oază de linişte şi relaxare.
0264 152088
Pensiunea Colibri, str. Intre Lacuri nr.57 în Cluj-Napoca
Capacitate: Pensiunea pune la disozitia clientilor 30 locuri
- 12 camere single, 12 camere double, 3 camere triple, 2 garsoniere, 2 apartamente.
Dotari:
- parcare proprie: 7 locuri in garaj si 8 locuri afara
- centrala proprie
- camerele au TV cu cablu, balcon, telefon.
Locatie: Aflata la doar 10 minute de centrul orasului si la doar 5 minute de Centrul Expozitional Expo Transilvania, pensiunea Colibri este un loc frumos pentru petrecerea vacantelor.
Situată în Cluj-Napoca într-o ambianţă liniştită şi plăcută, dispune de 27 de camere confortabile, bucătărie exigentă, personal experimentat - este locul ideal pentru organizarea celor mai diverse evenimente.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Cluj Napoca
Cluj Napoca
Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al
Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a
menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia
preromană, cu numele Napuca.
La scurt timp după cuceririle romane din
101-102 şi 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a fonda o nouă aşezare
urbană (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus.
Această
aşezare a fost fondată în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium
Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea administraţiei romane din Dacia
în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze.
Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub
denumirea „Castrum Clus“.
„Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluanić ciuitas primaria“.
Gravură a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617).
Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în
timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei
oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a
dobândit o organizare urbană până în secolul XV. Împăratul romano-german
Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în
anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber.
Treptat Clujul a devenit un
centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de
oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu
distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din
saşi, secui şi în mică măsură români.
Rolul meşteşugului în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai
multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matei Corvin,
rege al Ungariei între 1458 şi 1495, născut aici. El a acordat o serie
de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu
aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi
dreptul de a se stabili în oraş.
Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul XV recunoaşterea
europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu, se
regăsea în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, dar şi în multe case
particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului.
Din
cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala
lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a
meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un
cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la
formarea culturii, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să
întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de
bere.
Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică sau cea
a populaţiei, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar
cu Braşovul.
Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat
şi ars de viu în oraş.
Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai
Vodă a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din
ordinul generalului Basta la Câmpia Turzii.
Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei a devenit protector al
oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă.
După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea acesteia în
paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suveranitate
otomană.
La sfârşitul secolului XVII, însă intră sub dominaţie
austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului
a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un
serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostaşii au şi jefuit
oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.
Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcţia a demarat în secolul XIX, cu o
arhitectură simetrică de o parte şi de alta, caracteristică marilor
oraşe europene, după moda urbanistică haussmanniană.
Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în
capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizare acesteia, dar şi
la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări
revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru
revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii.
Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care
s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele
dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, pentru unirea revoluţiei
române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare, a dus la
instaurarea regimului absolutist.
Capitala a fost mutată la Sibiu,
pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai
târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare
transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a
doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită clădirea centrală
a Universităţii Francisc Iosif din Cluj.
La începutul secolului XX au
fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În
această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera
Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.
În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită
Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în
Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime
din regat după Budapesta şi reşedinţa comitatului Cluj.
După încheierea primului război mondial, Transilvania a intrat în
componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare
reşedinţa judeţului Cluj (interbelic).
În 1940 Clujul a revenit sub
coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele armate maghiare şi
germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi
sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul
a intrat din nou în componenţa României.
Maghiarii au constituit majoritatea populaţiei până în anii 1950.
Conform recensământului din 1966, din cei 185 663 de locuitori ai
oraşului, 56% s-au declarat români şi 41% maghiari. În 1974, guvernul
comunist a schimbat numele oraşului în Cluj-Napoca, pentru a certifica
rădăcinile romane ale oraşului.
Timp de 12 ani după revoluţia democratică din 1989, la cârma
oraşului s-a aflat politicianul de dreapta Gheorghe Funar. Perioada sa a
fost marcată de un sentiment crescând anti-maghiar: s-au desfăşurat o
serie de proiecte artistice publice menite să ascundă vederii moştenirea
culturală maghiară.
În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut din primul
tur în alegerile locale, fiind înlocuit de Emil Boc (Partidul Democrat),
care a început colaborarea cu comunitatea maghiară pentru a restaura
bunele relaţii interetnice.
În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană
de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care
a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua
oară.
Stema tradiţională a Clujului
Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în
actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile
primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă
ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Începând cu anul
1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte noua stemă în actele oficiale.
Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul
diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă.
Legea spune că
elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi
artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza
metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi
Sigilografie a Academiei Române (CNHGS).
Stema introdusă de
administraţia Funar nu a fost aprobată de Comisia zonală de heraldică (în
consecinţă nici de CNHGS), motiv pentru care „folosirea ei constituie o
încălcare a legilor în vigoare“.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".