Bine aţi venit la Iaşi în frumosul judeţ Iaşi din regiunea Moldova din România! Vedeţi tradiţiile de Moldova în Iaşi, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Iaşi. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Iaşi până la alte oraşe din Iasi, cum ar fi Iasi.
Iaşi şi Iaşi sunt oraşe în judeţul Iaşi. Regiunea Moldova este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Iaşi în judeţul Iaşi, parte a regiunii Moldova din România! Descoperiţi istoricul Iaşi şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Moldova dezvăluindu-se în istoricul judeţ Iaşi. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Iaşi, sau alte activităţi grozave mai departe în Iasi şi judeţul Iasi.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, al doilea
municipiu al ţării după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi a
României.
Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante
aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă
românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional
inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării
pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului.
* Palatul Roznovanu
* Casa Pogor
* Crucea lui Ferentz
Biserici şi mănăstiriâ
* Catedrala mitropolitană
* Catedrala mitropolitană din Iaşi
* Mănăstirea Golia
* Mănăstirea Galata
* Mănăstirea Frumoasa
* Mănăstirea Cetăţuia
* Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
* Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"
* Biserica Bărboi
* Biserica Sfântul Sava
* Biserica Sfântul Spiridon
* Biserica Barnovschi
* Biserica Armenească
* Biserica Catolică Veche
Muzee, instituţii culturale
* Teatrul Naţional din Iaşi
* Palatul Culturii
* Teatrul Naţional
* Casa Dosoftei
* Biblioteca Centrală Universitară
* Universitatea "Al.I. Cuza"
* Muzeul Literaturii
* Muzeul Teatrului
* Muzeul Mihai Eminescu
Case memoriale
* Bojdeuca Ion Creangă
* Casa Mihail Sadoveanu
* Casa George Topârceanu
* Casa Otilia Cazimir
* Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")
* Mănăstirea Hlincea
* Mănăstirea Hadâmbu
* Mănăstirea Dobrovăţ
* Biserica din Aroneanu, fosta mănăstire Aroneanu
* Regiunea viticolă Bucium
* Zona de agrement Ciric
În judeţul Iaşi, se mai află:
* Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
* Palatul Sturdza, de la Miclăuşeni
* Conacul Cantacuzino, de la Cepleniţa
* Ruinele de la Cucuteni
* Regiunea viticolă Cotnari
Simt o atingere pe braţ, uşoară ca o aripă de fluture. Mă-ntorc şi
tânăra doamnă din reclama de la şampon îmi întinde o carte. E veche şi
îngălbenită, cu colţurile îndoite, şi pe copertă are un portret cunoscut: Mihai Eminescu,
poetul naţional, romanticul cu faţă de star rock.
"În engleză, era îngropată undeva în dulap!" spune
bibliotecara cu un zâmbet neasemuit. Îi mulţumesc şi deschid cartea. Poemele
sunt lirice, contemplative şi nostalgice.
Limba e neobişnuit de fluentă şi de firească pentru o traducere,
metrica e impecabilă, rimele nu sunt forţate.
Eminescu a avut parte de un excelent traducător. Mă întorc la primele
foi, vreau să văd cine e. De pe pagina de gardă mă priveşte un chip tânăr.
Un băiat de vreo 18 ani. Are o faţă simetrică şi foarte romînească : nas
puternic, bărbie pătrată şi ochi negri- intenşi, dar şăgalnici.
Numele băiatului e Corneliu M. Popescu. Mi se pare un copil deştept. O
fi tradus chiar el toate poemele astea faimoase? Sunt cîteva zeci. Cad pe
gînduri.
Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în
râul Prut. Prin extinderea lui, Iaşul nu mai este acum legendara urbe a
celor 7 coline, ci oraşul celor 9 coline (Cetăţuia, Tătăraşi, Galata,
Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari, Ciric, Repedea si Bârnova), cu
altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul
Păun şi Dealul Repedea.
Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia,
Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de
pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau
gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create
artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Clima
Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată
de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar
verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 37,3 °C, în
timp ce minima a fost de - 17,5 °C.
Oraşe apropiate
* Vaslui (70 km S)
* Huşi (96 km SE)
* Roman (83 km SV)
* Târgu Neamţ (100 km V)
* Botoşani (130 km NV)
* Suceava (150 km NV)
* Piatra Neamţ (150 km V)
* Focşani (220 km SV)
* Galaţi (250 km S)
* Braşov (300 km SV)
* Bucureşti (400 km S)
* Bacau (120 km S)
Populatia
Populaţia municipiului Iasi (2006) 305.978 locuitori dintre care
1. 145.077 - persoane de gen masculin
2. 160.901 - persoane de gen feminin
În funcţie de gen, se constată o anumită preponderenţă a populaţiei
feminine(52,5% din total) faţă de cea masculină (47,4%).
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Iaşi
Iaşi
Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu
comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun.
Totuşi,
deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată
(spre exemplu Biserica armeană costruită în 1385), se crede că oraşul
este mult mai vechi.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala
Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima
şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei
Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.
Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de
ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între
1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale
Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.
După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat
de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au
fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional
sau Universitatea "Al.I. Cuza". În timpul primului război mondial,
pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce
Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916.
În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane
şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier 'Großdeutschland a
obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în
apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice.
În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte,
construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea
comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a
României.
Topografie
Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins
într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa
Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena
Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în
zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa
Veche).
Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază
(secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi,
Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au
fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina
(partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola,
Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari,
la acestea adăugându-se Zona Industrială.
Oraşul are ca suburbii câteva
mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate
încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca
aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa
urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie
incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun,
Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu.
În urma exploziei
fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste
localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.
Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice
sugestie este binevenită pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici,
şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!
RestRomania.ro
este marca brandului REST ROM SRL. Toate imaginile cu marca distinctivă de diamant R sunt proprietatea lui
Rest România şifolosirea lor fără acordul explicit al acestuia reprezintă o încălcare a
legii.
Această pagină web a fost scrisă
iniţial pentru rezidenţii ţărilor vorbitoare de limbă engleză în ideea
de a oferi informaţii turiştilor din SUA, UK, Canada, Australia şi Noua Zeelandă care călătoresc în România în interes personal sau în interes
de afaceri. Această traducere în limba română este realizată pentru a
arăta proprietarilor, operatorilor şi companiilor de turism din România
ce citesc clienţii lor în engleză. Traducerile sunt aproximative şi nu
ar trebui luate în considerare în scopuri legale. Vă rugăm consultaţi
Termeni şi Condiţii pentru mai multe
informaţii.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, al doilea
municipiu al ţării după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi a
României.
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
