Bine aţi venit la Mangalia în frumosul judeţ Constanţa din regiunea Dobrogea din România! Vedeţi tradiţiile de Dobrogea în Mangalia, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Constanţa. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Constanţa până la alte oraşe din Constanta, cum ar fi Mangalia.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Constanţa şi Mangalia sunt oraşe în judeţul Constanţa. Regiunea Dobrogea este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Mangalia în judeţul Constanţa, parte a regiunii Dobrogea din România! Descoperiţi istoricul Constanţa şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Dobrogea dezvăluindu-se în istoricul judeţ Constanţa. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Mangalia, sau alte activităţi grozave mai departe în Constanta şi judeţul Constanta.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Mangalia are toate caracteristicile pe care le doriţi
la o staţiune de vară - şi câteva în plus! Un şantier naval şi nişte
plaje deosebite îl fac asemănător oraşului San Diego!
Aflat la sud de Constanţa, Mangalia se află la
aceeaşi latitudine ca şi staţiunea franceză Nisa. Mangalia este şi
cel mai sudic oraş de pe Riviera română şi încă de când era
oraş-port grecesc cu numele de Callatis oraşul e cea mai veche
aşezare locuită continuu din România!
Perlele Rivierei Româneşti
Multitudinea de staţiuni ce formează grupa “Mangalia
Nord” se întinde de la staţiunea de prima mână Neptun, situată în
nord, coborând apoi spre Saturn, aflată în zona nordică a
municipiului Mangalia.
Mangalia şi staţiunile
Mangalia, Saturn şi Olimp, Jupiter şi Neptun sub linia
orizontului
Turiştii străini vin în grupuri în staţiunile de la nord de
Mangalia aproape tot anul, iar staţiunile deţin plaje întinse cu
nisip fin. Microclimatul ce se formează la capătul plajelor are
mulţi “fani” ce respiră aerul de mare încărcat cu vapori despre care
se spune că sunt benefice pentru tratarea mai multor boli.
Oraşul înfrăţit cu Mangalia este
Greenport, de asemenea situat pe coastă, în New York.
Antidot pentru suferinţă!
Mangalia este alegerea naturală pentru cei care caută puterile
curative ale izvoarelor de apă minerală, băilor fierbinţi de nămol
şi ale mării!
Marea Neagră, a treia ca întindere şi a doua ca adâncime din
mările Europei, oferă combinaţia perfectă de salinitate joasă, o
pantă înclinată la 17-18 grade de-a lungul coastei şi o temperatură
a apei de 20-25 de grade Celsius. Nu există curenţi, plante sau
peşti periculoşi în Marea Neagră!
Motivul principal pentru care există clienţi fideli printre
turiştii europeni îl reprezintă calitatea desăvârşită a apelor
minerale ce ies la suprafaţă.
Apele sulfuroase, bogate în calciu şi cloride sunt numeroase pe
plajele din Saturn şi Venus. Tratamentul este disponibil în
staţiunea Mangalia, hotelul Mangalia, hotelurile Hora şi Balada în
Saturn şi Doina în Neptun.
Numărul total al camerelor de hotel valabile pe parcursul
vacanţei de vară este de circa 100.000, distribuite în mod egal
printre staţiuni. Apele minerale sunt folosite şi la Centrul de
Tratament hidroterapeutic de lângă Spitalul Municipal Mangalia.
Foarte popular mai este şi nămolul sulfuros de turbă, bogat în
minerale, ce se extrage din mlaştinile bogate în turbă la nord de
oraş (estimate să fie exploatate pentru încă 250 de ani).
Dacă aveţi anumite informaţii pentru noi despre
Mangalia sau judeţul Constanţa,
Să ajungi să cunoşti vechiul oraş Mangalia este ca şi
cum ai deschide o carte cu coperţi lucioase şi ai găsi înăuntru un
manuscris rar. Modern şi nou la bază, dedesubtul Mangaliei sunt două
milenii şi jumătate de istorie ca o piatră de hotar pentru ţărmul
vestic al Mării Negre.
Nu găseşti nimic din viaţa agitată a unei foste capitale, doar
un aer molcom departe de atmosfera glorioasă ce pare că zace de 2500
de ani. Minunaţi-vă la vechea moschee
turcească (Mangalia a fost parte a imperiului otoman 500 de ani până
în 1878), scufundaţi-vă în uluitorul parc marin şi vizitaţi
uimitoarele ruine ale vechiului Callatis ce se găsesc sub hotelul
President.
Dacă aveţi oricât de puţin timp liber, vă sfătuim să vă plimbaţi
prin oraş.
Majoritatea românilor ajung în Mangalia cu
trenul care circulă des înspre litoral.
Opriţi la Centre_de_informare din
gări acolo unde este posibil.
Aflată în centrul oraşului, Moscheea Mangaliei (Sultanul Esmahan)
este cea mai veche din România, fiind construită în 1524 de Esmahan,
fiica sultanului otoman Selim al II-lea.
Moscheea deserveşte astăzi o comunitate de 800 de familii
musulmane, majoritatea de origine turcă sau tătară. Dacă doriţi să
înţelegeţi cât de bogată şi variată este istoria oraşului, vizitaţi
cimitirul unde pietrele de mormânt ce datează de 400 de ani (1600)
sunt adevărate tributuri artistice aduse unei culture exotice şi
puternice. În interiorul moscheei construite în stil maur veţi
descoperi câteva carpete orientale excelente, Lapidarium-ul şi
lucruri moderne ce datează de la renovarea din 1990.
Moscheea a fost construită într-un stil unic pentru turcii
dobrogeni, intrarea spre biserică fiind precedată de o verandă
acoperită.
Moscheea a fost construită din roci cioplite de către pietrarii
turci, cu o lăţime de 85 de centimetri. Lucrul cel mai remarcabil
legat de edificiu este faptul că cimentul nu a fost folosit de
constructori, dar au folosit bucăţi de fier răsucite pe loc,
întocmai cu tradiţia zidarilor otomani. Minaretul a fost construit
în acelaşi fel, piatra fiind tăiată pentru a da proporţiile ideale
turlei mici.
Mormintele scite au fost descoperite în 1959 când
arheologii dezgropau fragmentul unui pergament de papirus în limba
greacă, primul astfel de document descoperit în Romania.
Mormintele au fost aranjate în Oraşul Morţilor
(necropola) din fortăreaţa din Callatis. Datând din secolul 4 î.Hr.,
mormintele erau un loc macabru unde rămăşiţele celor dragi erau puse
să ardă la foc mocnit, un tribut adus zeilor.
Societatea de bază a regiunii, traco-geţii din
Acervatis (primul nume al Mangaliei) obişnuiau să sacrifice oameni
şi cai în cavourile lor, lucru făcut de sciţi în zona Dunării.
Un loc Mortal
Un loc special, “Mortal”, se poate găsi lângă un post
meteorologic. Este un loc foarte popular printre cuplurile boeme, un
loc spectaculos şi popular iarna şi vara.
Luna răsare având o culoare roşiatică şi în acest loc cele mai
mari valuri se pot vedea. Acesta este şi motivul pentru care locul
poartă acest nume: valurile ucigaşe care mătură digurile în timpul
iernii.
Salutaţi grecii!
Nu e nevoie să vă uitaţi pe
Discovery
Channel ca să înţelegeţi 2500 de ani de civilizaţie. Nu e de
asemenea necesar să vizitaţi Atena sau Roma pentru a vedea mostre
autentice şi semnificative de fortăreţe romane şi greceşti, opera de
artă şi chiar exemple din viaţa cotidiană.
Muzeul de Arheologie din Mangalia (MAM) găzduieşte o
bogată colecţie de amfore şi sculpturi din perioada elenă, fragmente
de sarcofage din piatră şi operă de artă cam stranii. Colecţia unică
de vestigii locale fac din acest muzeu locul ideal de a petrece o
oră înainte de masa de seară.
O colecţie mare de monede rare şi bine păstrate care
circulau în Callatis pe vremea când oraşul era provincie greacă pot
fi văzute, împreună cu impresionante coloane vechi şi sarcofage
scoase la suprafaţă în regiunile din apropiere. Pe lângă sculpturi
veţi descoperi şi elemente din viaţa localnicilor, ceramică, unelte
casnice şi din agricultură dar şi statui ce definesc gusturile
artistice.
Toate exponatele muzeului reflectă diferitele
influenţe ce caracterizează vestigiile Callatis-ului, de la
originala cultură tracă a oraşului până la timpurile romane şi
greceşti. Muzeul deţine o importantă librărie istorică şi
arheologică cu 1305 tomuri.
Fortăreaţa Mangalia
Când
Mangalia purta numele de Callatis, avea 2 forturi greceşti cu ziduri
făcute din bucăţi mari de piatră, tăiate cu grijă în forme
rectangulare de până la 1 metru şi jumătate lungime şi jumătate de
metru înălţime. Numai exteriorul zidurilor a fost construit din
bucăţi mari, interiorul fiind zidit cu pietre mici şi pământ.
Deosebirea de celelalte colonii dobrogene o dă zidul roman ce a
fost construit mai târziu peste cel grec. Putem deci stabili că
zidurile fortului grec din nord (ce merg direct prin partea sudică a
actualului stadion de fotbal până la plajă oprindu-se la strada
principală) aveau o lungime de aproximativ 370 de metri. În partea
vestică, zidul traversează centrul actualului oraş, paralel cu
strada principală, 50 de metri spre est până la piaţa din faţa Casei
de Cultură, înaintând sub o serie de apartamente si continuând pe
partea sudică a actualului Hotel President.
Aceste ruine din perioada Romano-Bizantină, ce au fost
descoperite pe o suprafaţă de 1 km˛ indică o stradă principală
orientată de la est la vest si o zonă de 6 metri pavată cu piatră.
Strada are şanţuri pentru scurgeri făcute din
pietre mari netede si care au aproape 1 metru in adâncime si lăţime.
Alte şanţuri mai mici se ramifică şi se crede că proveneau din
clădirile si curţile de la nord si sud de strada principală. Strada
a fost funcţională din secolul 6 până în secolul 7 d.Hr.după cum
indică monedele descoperite inscripţionate cu chipurile lui Iustin I
(518-527) şi Iustin al II-lea al Sofiei (565-578).O parte a
zidurilor construite din secolul 4 şi-au păstrat forma originală.
Scena principală a Festivalului Callatis
Unul din cele mai bune spectacole din România, cu toate
melodiile şi formaţiile la modă!
Oraşul e cunoscut in ultimii ani ca
locul unde cel mai mare festival din România are loc:
Festivalul Callatis.
Turişti din toate staţiunile aflate mai sus sau mai jos de
Mangalia Nord participă la acest festival de muzică, la concursurile
de frumuseţe, simpozioane, concerte, expoziţii speciale, programe
televizate de TVR2 si în general o atmosferă de carnaval ce ţine
vizitatorii tineri sau bătrâni interesaţi.
Concursul Miss Diaspora aduce tinere românce atrăgătoare şi
chiar bărbaţi de peste mări si ţări într-un concurs de frumuseţe.
Mulţi din concurenţi s-au născut şi au crescut în SUA, Australia
şi Canada, dar vin în grupuri mari înapoi pe plajele însorite ale
Mangaliei pentru sesiunile obligatorii de poze, infrumuseţare şi
întâlniri cu presa.
Galeriile de artă locale oferă portrete gratuite, Federaţia
Română de Table tine campionatul naţional anual si noapte după
noapte muzică pentru toate vârstele bubuie de pe scena principală,
părând tuturor ca un OZN ce tocmai a aterizat.
Cocktail Callatis oferă cea mai bună muzică house si de club
românească pentru cei tineri iar Radio România oferă topul topurilor
in muzica pop şi există si un premiu pentru cea mai iubită
personalitate românească, un loc pe Aleea Stelelor de Mare.
Piaţa Festivalului funcţionează la începutul lunii august,
onorând cetăţenii seniori cu activităţi speciale si facilităţi.
Întregul festival este perfect pentru familii, asa că luaţi copiii
şi plimbaţi-vă imprejur şi poate prindeţi Festivalul Plăcintelor
Dobrogene organizat de clubul de femei local; Centrul cultural ce
găzduieşte Festivalul de Carte Callatis ( şi Târgul de Carte
estival) prezintă artişti locali şi naţionali. Teatrul Naţional
oferă reprezentaţii după piese cunoscute la Centrul Cultural
Mangalia, împreună cu Festivalul Tânărului Actor. Consultaţi
website-ul Festivalului
Callatis pentru mai multe informaţii (în limba română).
Spre sfârşitul Festivalului Callatis la jumătatea lui august
urmează parada forţelor navale române. Având aceleaşi dotări şi
număr de militari ca noua Zeelandă şi Portugalia, Marina Militară
Română suferă modernizări şi reparaţii la Şantierul Naval Daewoo
Mangalia.
Mult timp este acordat patrulării pe mare şi opririi contrabandei
cu droguri pe sectorul românesc al Mării Negre. Litoralul românesc,
pe lângă “la mare, la soare” oferă şi “curse pentru haşiş” pe timpul
nopţii, zona fiind o importantă piaţă de desfacere a heroinei în
Europa ce soseşte din zonele fertile ale Afganistanului.
România deţine un vas mare de transport, 15 cargoboturi, un vas
de pasageri, un grup de vase mixte (pasageri şi cargo), 3 tancuri
petroliere şi un bac pentru maşini şi persoane. Sunt de asemenea
peste 50 de nave înregistrate sub pavilion străin datorită uşurinţei
de licenţiere şi înregistrare, majoritatea în Georgia, de partea
cealaltă a Mării Negre, 12 în Coreea de Nord, 9 în Malta şi Panama
şi 5 în diverse ţări.
Fregata Mărăşeşti
la Mangalia
Una dintre cele mai eficiente forţe
navale ale României
Marina conţine de asemenea şi 4
interceptoare mari ca forţă principală, împreună cu
multe alte vase auxiliare şi patrule fluviale. Prin
achiziţionarea a 2 fregate Tip 22, Regele Ferdinand şi
Regina Maria (anterior HMS Londra), Marina Română a
devenit o forţă profesionistă modernă.
Nu foarte diferită de o Peninsulă Mornington sau un
tip de zonă Cape Cod, regiunea Neptun-Olimp este pentru
cei mai înstăriţi, cu proprietăţi private mai mari lângă
apă decât în celelalte locaţii costale.
Vedere spre nord din centrul Mangaliei
Trenul circulă în partea stângă sus,
se observă şi terenul de fotbal, adiacent ruinelor
romane-bizantine, Hotelul President în prim plan şi
staţiunea Saturn în partea dreaptă sus.
Veţi observa în acest website cum comparăm adesea preţurile
pentru turiştii vorbitori de limba engleză pentru a arăta cât de
ieftine sunt lucrurile în România. Această tendinţă trebuie moderată
un pic în ceea ce priveşte staţiunile gemene Neptun şi Olimp, unde
preţurile camerelor, facilităţile şi preţurile de la restaurante
sunt mult mai mari decât în celelalte staţiuni din sud şi nord.
Olimp deţine căsuţe destul de largi pe promontoriu şi câteva
magazine foarte bune, dar şi locuinţe pe măsură. Olimpul a fost
reşedinţa soţilor Ceauşescu dar şi a puţinilor privilegiaţi din
Partidul Comunist. Câteva lacuri artificiale au fost adăugate
acestui paradis terestru înconjurat de pădure. Este o zonă destul de
frumoasă, dar luaţi cu Dvs. portofelul şi câţiva prieteni!
Toate trenurile opresc în Jupiter (consultaţi secţiunea
Transport mai jos pentru informaţii şi
sfaturi), iar aici veţi găsi turişti mai tineri, mai multe
automobile Skoda decât Mercedes, invers faţă de Neptun.
Dar nu subestimaţi staţiunea ce e avantajată de posibilităţi de
alegere rezonabile, de preţurile pentru cazare, masă şi de calitatea
plajelor! Incluzând Cap Aurora (uneori doar Aurora) staţiunea
Jupiter este locul ideal pentru cuplurile tinere. Locurile bune de
campare pot fi găsite la capătul nordic al staţiunii, căsuţele cu
verandă fiind de bună calitate.
Staţiunea e practic lipită de oraş şi este aproape de capîtul
liniilor de cale ferată ce merg spre sud.
Mai mult destinată familiilor cu un venit nu tocmai grozav, spre
deosebire de staţiunile din nord, Saturn e OK ca valoare şi oferă
probabil preţurile cele mai mici datorită blocurilor înalte ce
populează suburbia nordică a oraşului.
Vedere spre nord
Dinspre Mangalia şi Saturn spre nord la Jupiter
şi Neptun-Olimp
Mangalia este un oraş cu vreme însorită, grozav în felul lui,
completat în timpul lui Ceauşescu de blocuri de apartamente. Aici
găsim o atmosferă mai relaxată printre localnici ce dă oraşului o
atitudine grecească, poate şi datorită puternicelor influenţe
greceşti din multe familii.
Plajele din nordul oraşului sunt bune,
probabil mai bune decât la Constanţa, celălalt mare oraş ce dispune
de plaje pe litoralul românesc.
Mangalia reprezintă capătul liniei ferate ce vine de
la Bucureşti şi Constanţa (vedeţi Transportul
pe plajă mai jos).
De pe plajele plăcute în 2 Mai se poate vedea Mangalia la nord,
iar mica comunitate primeşte destul de puţini turişti ce vin să
guste preparate din produse de mare şi să iasă la o plimbare.
2 Mai încă pare (ca atmosferă) ca acum 100 de ani, în ciuda
clădirilor destinate turiştilor create recent.
Staţiunea a fost o mică rezervaţie în trecut; departe de ochii
vigilenţi ai Securităţii, acest mic lăcaş supervizat de
Universitatea din Cluj a oferit un scurt răgaz faţă de rigorile
vieţii comuniste.
Situată la circa 11 kilometri sud de Mangalia, şi mult timp
asociată cu lumea academicienilor, ce-i călcau odată teritoriul,
spiritual comercial a pătruns adânc în acest avanpost de coastă,
căci se pot vedea câteva maşini luxoase printre camionetele în stare
proastă. Nu veţi vedea chiar atât de mulţi nudişti şi hipioţi pe
acolo, dar influenţele boeme încă se mai simt în staţiune.
Un parc marin se poate găsi mai la sud de 2 Mai până la graniţa
cu Bulgaria, păstrând modul de viaţă specific mării, de la caluţi de
mare şi peşti rari la diferite ţestoase, delfini şi şerpi de mare.
Scufundările se fac uşor şi datorită companiilor ce apar în fiecare
vară.
Deoarece Vama Veche a devenit un loc îndrăgit pentru
cunoscători, există o campanie curioasă pentru salvarea faunei şi
florei. O atitudine admirabilă, desigur, căci şarmul zonei este
indiscutabil, cu toate că un festival rock şi unul de jazz aduc în
fiecare an în august foarte mulţi bucureşteni.
Pentru campare e disponibilă zona de sud a staţiunii, iar
localnicii şi colegii de campare sunt foarte atenţi la obiceiurile
Dvs. dar şi la îndemânarea cu care vă ocupaţi (sau nu) de resturile
menajere. Ofertele restaurantelor includ bineînţeles mâncare din
produse marine dar şi produse din bucătăria turcească dar şi
amestecuri mexicane, ce aduc o atmosferă de Baja California – cu
adevărat drăguţ!
Mai la sud se găseşte graniţa cu Bulgaria deşi teritoriul fusese
românesc până la al Doilea Război Mondial. Românii încă nu s-au
împăcat cu gândul renunţării la Dobrogea de Sud.
Inima Reginei Maria a României a fost îngropată la castelul ei
de aici şi a trebuit să fie adusă la Castelul Bran după război (nu
pronunţaţi cuvântul “război”). Pe lângă asta, bulgarii folosesc
alfabetul chirilic de influenţă rusească, aşa că nu veţi reuşi să
citiţi semnele oricum.
O micuţă plajă romantică la Vama Veche
O zi de vară, un picnic la prânz,
doar Dvs. şi persoana iubită. Perfect!
în curând în 2008
Noul
port turistic
Mangalia va fi unul din cele 3 porturi turistice de
pe litoralul românesc ce se va ocupa de yachturile de croazieră şi
de danele publice, căci construcţia e planificată să se încheie la
jumătatea anului 2008.
Noua casă pentru încă un Club de Yachting Europa
(asemenea celui din Eforie Nord) va fi bine plasat, la câteva minute
de plajele din Mangalia Nord, făcând din acest oraş o haltă grozavă
pentru vacanţa Dvs..
Preferaţi o
altă activitate în Mangalia sau în celelalte staţiuni?
Spuneţi-ne şi nouă
câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!
Europa Yacht Club
Un alt club asemănător cu acesta din Eforie Nord
este în plan de construcţie într-o zonă similară din partea de nord
a Mangaliei în viitorul apropiat.
Mangalia este situată la 43°49'
latitudine şi 28ş35' longitudine, la 10 metri deasupra nivelului
apei, 44 kilometri sud de Constanţa, la sud de paralela 44 nordică,
aproape la fel ca oraşele Nisa (Franţa) şi San Remo (Italia).
Ca parte a marelui bazin al Mării Negre, diferit de
cele câteva promontorii de la nord şi sud, zona e aridă la
suprafaţă, dunele, capurile şi plajele fiind tipice pentru zona
vestică a Mării Negre.
Veri superbe, ierni blânde
Cu o temperatură influenţată de zona
Mediteranei de nord şi 4 anotimpuri, Mangalia e caracterizată de
climat maritim moderat (temperatura medie anuală de 11,2° C – una
din cele mai mari din România) şi de veri fierbinţi ( temperatura
anuală medie în iulie de peste 22ş C) şi ierni blânde (în ianuarie
0,2° C).
Mangalia este al doilea loc din ţară, după Băile Herculane, cu
temperaturi medii în iarnă pozitive. Primăvara soseşte devreme dar e
răcoroasă iar toamna lungă şi călduroasă. Vara sunt puţini nori (
cam 25 de zile însorite pe lună) şi soarele străluceşte 10 – 12 ore
pe zi. Precipitaţiile anuale sunt scăzute ( aproape 400 mm ) şi
briza marină e puternică vara.
Vara e călduroasă, uscată şi însorită cu o temperatură medie în
iulie de 23şC. În zona fermelor întinse de pe platoul continental,
temperaturile pot creşte în lunile de vară datorită lipsei
influenţei moderate a mării.
Toamna e încântătoare, lungă şi aproximativ călduţă. Dacă puteţi
ajunge aici în septembrie, veţi găsi mai puţină lume şi un oraş ce
răsuflă uşurat după vara plină de zgomot.
Nopţile sunt tot tropicale toamna (cu temperaturi peste 20 de
grade) în medie la 10 zile în luna septembrie. Septembrie este de
multe ori mai călduroasă decât iunie, datorită căldurii acumulate în
mare. Totuşi, primul îngheţ apare de obicei în noiembrie, spre
sfârşitul lunii.
Să nu credeţi că Mangalia este un paradis pe timpul iernii, căci
în ciuda unei cantităţi infime de zăpadă, vânturile ce urlă dinspre
mare pot fi la fel de neplăcute ca cele din Marea Nordului iarna. În
luna decembrie în Mangalia se pot înregistra temperaturi tolerabile
de 12°C.
Straniu totuşi, în Mangalia este mai rece decât în multe alte
zone din România, datorită vânturilor de la vest şi nord ce bat
dinspre mare.
Dacă nu posedaţi un super-yaht să vă ducă la Mangalia, cea mai
uşoară cale e să zburaţi până la Constanţa. Puteţi închiria o maşină de
la aeroport conducând până la Olimp, Neptun sau orice altă staţiune în
mai puţin de o oră.
Pentru cei cu un buget mai realist, călătoriţi ca românii, dar la
clasa I a trenurilor Rapid şi Accelerat ce merg spre Litoral, multe
venind dinspre Bucureşti. Mai puteţi ajunge la Mangalia cu maxi-taxi-ul
sau autobuzul din gara Constanţa, sau prestatorul de servicii vă poate
lua de la gară sau aeroport dacă are acest serviciu inclus.
Şofatul
Dacă dispuneţi de maşină, noua “Autostradă a Soarelui” A2, ce leagă
Bucureştiul de Litoral reprezintă un rută excelentă, şi puteţi conduce
cu uşurinţă spre Eforie sau Costineşti în mai puţin de o jumătate de zi,
şi 20 de minute în plus dacă mergeţi spre Vama Veche.
Dispunând de acces liber, de drumuri supraterane şi de drumuri de
acces la şoseaua principală bine marcate, autostrada este aproape 100%
funcţionala până la Constanţa. Mergând spre Sud, drumul spre Costineşti
şi Eforie se realizează pe 2 benzi de circulaţie.
Gara din Mangalia
În partea stângă jos cu vagoane albastre,
staţiunea fiind la doar câteva blocuri depărtare spre nord-est!
(Daţi click pe poză pentru o vedere mai mare)
Cu toate că majoritatea trenurilor din direcţia Bucureşti opresc în gara
Constanţa,
există 3 sau 4 servicii zilnice înspre Eforie şi Costineşti.
Un tichet la clasa I la confortabila Săgeată Albastră costă
aproximativ 25 RON, cei 10 RON sau mai mult ce reprezintă diferenţa faţă
de clasa a II-a meritând cheltuiala.
Aveţi o gramadă de timp să vă bucuraţi de schimbarea de peisaj,
începând cu gara Bucureşti Obor, traversând 3 judeţe timp de 3 ore pe un
relief plăcut, unde câmpiile bogate mărginesc Dunărea şi ţinutul
dobrogean însorit.
Acest serviciu e valabil de 3 ori pe zi şi puteţi alege trenuri mai
puţin rapide dacă e nevoie, sau dacă vreţi să opriţi pe traseu (puţin
probabil).
Trenurile Rapid sau Accelerat fac ceva mai mult de 4 ore şi jumătate
şi opresc de 6 ori până la Eforie Nord, pornind din Staţia Bucureşti
Obor.
Unele trenuri merg în continuare spre partea sudică a litoralului,
oprind în Eforie Nord, în halta Eforie Sud, Costineşti şi apoi în halta
de călători Costineşti Tabără, oferind servicii de primă mână în oraşul
cel mai sudic al litoralului, Mangalia.
Numai dacă trebuie să opriţi pe drum veţi folosi trenul personal, cu
toate că el posedă vagoane de clasa a doua, care au avantajul de a fi
mai încăpătoare pentru bagajele voluminoase.
Trenurile personale au opriri mai multe decât celelalte trenuri.
Ultima staţie e Mangalia şi dacă doriţi să călătoriţi mai la sud spre 2
Mai şi Vama Veche, va trebui să luaţi un maxi-taxi pentru ultima parte a
călătoriei.
În spatele gării Mangalia dar şi lângă staţia Neptun
sunt centre de informare unde puteţi afla lucruri despre transportul
local (unde puteţi găsi un maxi-taxi, unde merg autobuzele, cum să
găsiţi cazare dacă nu aţi făcut dinainte aranjamentele necesare.
Staţiunile dispun şi de broşuri unde puteţi afla despre
locurile de cazare, activităţi recreaţionale, zone de interes cultural
şi istoric şi ponturi legate de transport.
Puteţi de asemenea să achiziţionaţi casete video şi
audio de la aceste centre în care aflaţi informaţii despre litoral, cu
toate că unii se întreabă daca un USB cu mp3 pe el nu ar fi mai
potrivit.
Dacă veniţi din Bucureşti cu trenul sau autobuzul, dacă schimbaţi un
maxi-taxi la staţia principală din zona de sud sau gara adiacentă,
maxi-taxi-uri spre Mangalia sau staţiuni se pot găsi cu uşurinţă.
Amândouă au deservire locală şi spre majoritatea staţiunilor cum ar fi
Olimp, Jupiter, Neptun sau altele. Dacă luaţi vreunul, măcar luaţi un
serviciu ce nu opreşte înainte de staţia Dvs., căci asta vă mănâncă din
timp şi din răbdare.
Carpatair to Constanţa
Curse de dimineaţă spre Bucureşti şi spre
Timişoara de 3-4 ori pe săptămână. Vedeţi website-ul
Carpatair
pentru mai multe informaţii.
Mangalia este deservită de aeroportul din nordul Constanţei, oferind
transferuri către plaja din Mangalia în aproximativ o oră, sau mai puţin
dacă închiriaţi o maşină.
Deşi aeroporturile de la Bucureşti sunt numai la o
distanţă de 90 de minute cu maxi-taxi-ul,
Aeroportul din Constanţa, la aproape 30 de minute nord-vest de
centrul oraşului, oferă curse spre Bucureşti, Timişoara sau chiar
Budapesta.
Toate numerele de telefon din Mangalia, la fel ca
staţiunile din nord, încep cu (0241) sau (0341), în funcţie de
serviciul de telefonie, fie operatorul vechi naţional Romtelecom sau
nou-intraţii pe piaţă telecomunicaţiilor.
Ca să sunaţi în judeţ din afara României trebuie să
nu formaţi cifra 0 de la începutul numărului, astfel încât (0241)
devine (241). În privinţa numerelor din reţeaua mobilă, procedaţi la
fel, astfel încât (07xx) devine (7xx). Atât serviciul de telefonie
fixă cât şi cel mobil au şase numere după cele iniţiale, specifice
fiecărui judeţ.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Pangala şi Calatia
Arătată ca parte a
Imperiului
Otoman într-o hartă franţuzească din anul 1820
Callatis sau Cerastia
Într-o reprezentare a lumii clasice din
anul 1859
Cetatea Callatis astăzi
Muzeul de Arheologie
Merită o după-amiază. Plouă şi în
Mangalia, iar acest loc este un grozav Plan B!
Istoria timpurie a Mangaliei
Privire generală
O colonie greacă numită Callatis a fost fondată
în secolul 4 î.Hr. în timpul domniei regelui macedonean Amyntas al
III-lea. Astfel, Mangalia este cea mai veche urbe populată continuu
din România.
Din secolul 9 era cunoscută de turci ca
Pangalia, de romani ca Tomisovara şi de greci ca Panglicara şi unul
din cele mai importante porturi de pe coasta vestică a Mării Negre.
Localizată în partea sud-estică a regiunii
Dobrogea, Mangalia a fost construită pe ruinele vechiului port
Callatis. Astăzi oraşul înfloreşte ca important centru economic şi
cultural.
Săpăturile arheologice indicând structura
monolitică au arătat că oraşul a fost locuit în perioada
preistorică. Colonizările majore greceşti din secolele 8-6 î.Hr.
şi-au pus amprenta asupra oraşului.
Cultura tracică a Mării Negre
Până în secolul 6 î.Hr., traco-geţii prosperi din Acervatis
(primul nume cunoscut purtat de oraş) şi alte comunităţi de pe
coasta vestică a Mării Negre aveau propria cultură.
Locuind în colibe sau semi-colibe, locuitorii din Acervatis
şi-au stabilit structura socială cu îndeletniciri specifice în
fiecare comunitate, permiţându-le să ajungă parteneri reali ai
meşteşugarilor şi navigatorilor greci care se aventurau din ce în ce
mai mult pe litoralul Mării Negre.
După ce au realizat că localnicii au bunuri de valoare de
vânzare, negustorii greci din sud au decis să înfiinţeze un avanpost
formal (“apoikai”) în oraş în jurul anului 660 d.Hr., dar şi în
Constanţa de astăzi şi Histria.
Fortăreaţa Callatis
O fortăreaţă cu numele Callatis a fost construită
aici, dovezile arheologice atestând vechimea ei din secolul 4 î.Hr.
din timpul regelui macedonean Amynthos III.
Din secolul 11 fortăreaţa a devenit “Pangalia” şi
împreună cu cele din Constanţa şi Varna (ultima din Bulgaria) a fost
un important port regional. Cei 2500 de ani de istorie ai Mangaliei
arată originea relaţiei armonioase între diferitele grupuri entice
şi religioase ce îşi au reşedinţa aici.
Perioada colonială greacă a fost unul din cele
mai importante evenimente din istoria antică. După câteva expediţii
nordice, grecii au fondat 3 colonii pe coasta dobrogeană: Histria,
Callatis şi Tomis.
Există numai câteva referinţe despre Callatis în
literatura antică şi toate lapidare. Un exemplu este Demetrius din
Callatis, de fapt din Odessos, în a doua jumătate a sec 3 î.Hr. A
trăit în Callatis şi a studiat geografia scriind 20 de cărţi ce din
păcate s-au pierdut.
Pliniu cel Bătrân ne spune că la început Callatis
se numea Cerbatis sau Acerbis. Oraşul Callatis era cunoscut cu acest
nume în literatură: Ptolemeu, Strabo, Memnon şi Ovidiu confirmă
aceasta.
Oraşul Model Callatis
Atât literatura antică cât şi descoperirile
arheologice ne relatează ca în secolul 4 î.Hr. oraşul fortareaţă a
văzut o dezvoltare puternică economică şi social-politică. Oraşul
avea o zonă pentru agricultură, ateliere de creaţie şi un sistem
democratic bazat pe modelul oraşului-stat din Egea de Sud.
Ziduri puternice, porţi, temple şi clădiri publice au fost
construite. Primele monede de argint găsite în zonă datează din anul
300 î.Hr. Pe frontispiciu este capul lui Hercule şi pe spate un arc
şi grâu. Oraşul a emis monede din secolul 3 până în secolul 1 î.Hr.,
din bronz, cu chipurile lui Dionisos, Apollo, Atena, Hermes,
Demetriu. Pe spate erau reprezentate calităţile zeilor şi numele
oraşului în forma scurtă KALA sau KALLA.
În privinţa relaţiilor externe în afară de cele cu alte
oraşe-fortăreţe greceşti, Callatis avea relaţii cu Odrysil. După o
perioadă de dezvoltare individuală , Callatis şi celelalte oraşe au
fost obligate să accepte autoritatea statului macedonean, ce
devenise interesat de Peninsula Balcanică.
Sperând să consolideze puterea economică câştigată în două
războaie cu Lysimach, Callatis s-a aliat cu Histria în jurul anului
260 î.Hr. pentru a elibera portul Tomis (azi Constanţa) de controlul
bizantin. Războiul, embargoul impus de bizantini şi tributul plătit
regelui Tylis (280-218 i.Hr.) au pus oraşul într-un con de umbră.
Romanii pavează Mangalia
Începând cu secolul 1 î.Hr., libertatea oraşelor
greceşti era în mare pericol. Imperiul Roman se extindea spre
malurile Dunării!
Ca să îl oprească, regiunea a organizat o mare alianţă sub
comanda lui Mithridate al 6-lea Eupator. Din 72-71 î.Hr. din timpul
celui de-al doilea război dintre romani şi alianţă , coloniile
greceşti au fost cucerite. O inscripţie a fost descoperită în
Mangalia cu textul tratatului încheiat între Roma şi Callatis.
Fortăreaţa a fost recunoscută ca aliat roman iar în schimb
Callatis accepta să apere noile graniţe ale Imperiului.
Abuzurile guvernatorului macedonean, C. Antonius Hybridis, au
determinat cele trei colonii dobrogene să renunţe la lupta împotriva
romanilor, şi în 61 î.Hr., împreună cu garnizoana din partea stângă
a Dunării , au început colaborarea cu noii conducători.
Noi fortificaţii au fost construite pentru legiunile romane ce
staţionau între Dunăre şi mare, iar fortul Callatis a fost
înconjurat de un zid gros de 3 metri şi înalt de 8-9 m.
În spatele acestor construcţii mari din piatră, clădiri private
şi civile au fost ridicate. Structurile aveau coloane de marmură
decorate cu flora şi fauna, statui şi străzi pavate cu piatră sau
cărămizi.
500
de ani de dominaţie romană
Deoarece populaţiile migrau, coloniile dobrogene
au suferit din cauza invaziilor multiple. Sub împăratul Diocletian
(284-305 d.Hr.) şi Constantin cel Mare (306-337 d.Hr.), apoi sub
Anastasius (491-518 d.Hr.), Iustinian ( 527-565 d.Hr.), Dobrogea a
trecut prin scurte perioade de pace, ce a permis oraşului să-şi
refacă economia şi să devină un important centru comercial.
Din nou au apărut clădiri, dar şi primele diocese.
Din secolul 1 d.Hr. Callatis a reînceput să producă monede. Totuşi,
chiar dacă a beneficiat de pe urma includerii în imperiu, colonia a
fost şi dependentă de el. În primii 200 de ani de guvernare romană
(primul şi al doilea secol d.Hr.) există dovezi că a fost un fel de
comuninate culturală şi religioasă grupată în jurul Tomis-ului
(Constanţa), la început numindu-se “pentapolis” apoi “hexapolis”.
Callatis devine Pangalia
Nu cunoaştem informaţii despre Callatis între
secolele 7 – 10. Nu sunt nici indicii literare sau arheologice care
pomenesc de viaţa urbană în această perioadă.
Numele de Callatis pare că s-a pierdut prin
ultimele zile ale fortăreţei. Prima menţionare a noului nume apare
în secolul 13 într-o carte din Pisa (în prezent aflată în Biblioteca
Naţională din Paris) în care vechiul nume Callatis e înlocuit de
Pangalia. 2 secole mai târziu, călătorul francez Walerand de Wawrin
menţiona un port Pangalia pe vechiul amplasament al fortăreţei
Callatis. Mankalia este menţionat pentru prima dată în 1593 de către
Paolo Giorgi.
Mangalia şi Dobrogea erau separate când noul tratat bulgar a
trasat graniţe pe Dunăre. Spre sfârşitul secolului 7, Dobrogea avea
capitala aşezată de bulgari la Pliska.
Mercenarii maghiari din Ungaria de azi au reuşit să invadeze
majoritatea teritoriului dobrogean în 895, iar structura etnică a
comunităţii agrare şi portuare din Mangalia s-a schimbat şi mai mult
când pecenegii conduşi de Kegenes s-au stabilit în regiune în urma
unui acord cu împaratul bizantin Constantin al IX –lea în 1045. Le-a
fost dat pământ şi 3 forturi pentru a proteja graniţe de celelalte
triburi pecenege conduse de Syrach.
S-au format state politice autonome în jurul marilor oraşe
dobrogene şi părtilor din nord-estul Bulgariei între 1086 şi 1291;
aceste state au fost conduse de Tatos în Silistra, Sartzas în Vicina
şi încă unul condos de Sestlav.
Al doilea Imperiu Bulgar datează din 1186 până la dominaţia
otomană ce începe în 1396. În timpul acestei perioade, Mangalia
(atunci Pangalia) era chiar în mijlocul liniei lungi de coastă ce
venea dinspre Enisala spre capătul sudic al Deltei Dunării, şi mai
jos dincolo de Varna până la Mesembria în sud.
Prima atestare a unei regiuni politice independente din Dobrogea
datează din 1320. În 1346 liderul dobrogenilor era Balica. Dobrotici
a preluat conducerea după dispariţia lui Balica în timpul unei
campanii militatre în 1348. Flota lui Dobrotici a sprijinit
împaratul bizantin împotriva genovezilor la Constantinopol în 1379.
El a fost urmat de fiul său Ivanco din 1386, ce a domnit până în
1388.
Statul Dobrogea
Începând cu secolul 10, sursele bizantine, slave şi ungare,
supraveghetori au fost numiţi pentru regiune din partea imperiului
conducător, graniţele teritoriului devenind formale în secolul
12-13.
Regiunea Dobrogea a cuprins iniţial doar teritoriul dintre
Babadag şi dealurile joase din jur, mai jos de zona Silistrei
(astăzi în Bulgaria); mai recent, regiunea dobrogeană a inclus şi
partea Deltei Dunării la nord de Babadag.
Forma de guvernământ, principatul, era unică în Europa, dar în
regiune era bine consolidată, unde principatul a fost folosit mai
mult ca stat-tampon împotriva forţelor din nord şi vest. Dobrogea ca
entitate a rămas surprinzător de intactă în ciuda trecerii repetate
din provincie bizantină în provincie otomană, apoi bulgară şi mai
recent românească.
Pangalia devine Mankalia
Călătorul turc Evila Celebi a vizitat Dobrogea în
secolul 12 şi a menţionat Mankalia ca unul din marile porturi din
regiune.
Citându-l pe savantul Teofil Sauciuc Săveanu,
pare că vechiul Callatis se învecina cu Magalia. În timpul prezenţei
turceşti în regiune, litera “n” a fost adăugată înainte de “g”,
deoarece era mai uşor de pronunţat pentru turci.
Liderul valah Mircea cel Bătrân a apelat la prietenii
săi unguri pentru a lua Dobrogea din mâinile otomanilor începând cu
1380. 40 de ani de încăierări între valahi şi otomani l-au enervat
pe sultanul otoman Mohamed I care a luat provincia în 1420 de la
Mihai, fiul lui Mircea.
De fapt, toată Peninsula Balcanică plus Dobrogea au
devenit teritoriu turcesc până în 1455, incluzând aici şi cucerirea
Constantinopolelui de câtre Mahomed al II-lea în 1453; Suleiman
magnificul a cucerit oraşul Belgrad în 1521, iar regatul ungar a
dispărut dupa bătălia de la Mohacs din 1526.
În timp ce Valahia şi Moldova şi-au menţinut o
semi-autonomie, Dobrogea a devenit o parte integrantă a
administraţiei otomane şi o sferă militară, o provincie ca oricare
alta din regiune. Tradiţiile culturale bizantine au fost înlocuite
în mare măsură cu principii islamice ale conducătorilor otomani.
Sultanul şi cazacii
Sultanul Mahomed al IV-lea a scris o
petiţie către cazaci cerându-le să se predea după încă o
invazie enervantă asupra Dobrogei. Cazacii au considerat
această cerere absurdă, prin urmare trimiţând o scrisoare
grosolană conducătorului turc.
Citiţi mai multe aici!
Foto: Muzeul Rus de
Stat
Etniile Dobrogei, 1903
Chiar şi după restabilire şi 25 de ani de
domnie românească, 25% din Dobrogea o reprezentau încă
tătarii şi bulgarii.
Iniţial o provincie de graniţă, Dobrogea a fost
transformată în principat. Cazacii au făcut câteva incursiuni în
1603 şi 1612, iar ruşii au invadat mai târziu Dobrogea în timpul
îndelungatelor războaie ruso-turceşti ce au început în 1771 şi au
continuat până în 1853. Cu toate că pe hârtie ruşii aveau provincia
de 30 de ani, dezastrul din 1856 din Razboiul Crimeei a dus la
cedarea Dobrogei către turci.
În timpul dominaţiei otomane, grupuri de turci, arabi
şi tătari s-au stabilit în regiune, ultimii mai ales între 1512 şi
1514. În timpul conducerii lui Petru I al Rusiei şi apoi al
Ecaterinei cea Mare, lipovenii au emigrat în zona Deltei Dunării.
Cazacii de la nord de Dunăre au fost stabiliţi în zona
nordică a lacului Razim de către autorităţile turceşti, cu toate că
mai târziu au fost obligaţi să părăsească Dobrogea (1828). În a doua
parte a secolului XIX, ucrainenii, atunci parte a Imperiului
Austriac s-au stabilit şi ei în Delta Dunării.
După Razboiul Crimeei, un număr mare de tătari au fost
alungaţi din Crimeea, fiind nevoiţi să vină în Dobrogea, pe atunci
provincie otomană, şi s-au aşezat mai ales pe valea râului Carasu în
centrul provinciei şi în jurul Babadagului. În 1864, cerchezii ce
fugeau de invazia rusească din Caucaz s-au stabilit în regiunile
împădurite de lângă Babadag. Germanii din Basarabia au înfiinţat
colonii în Dobrogea între 1840 şi 1892.
Invazia rusă şi românească
După războiul din 1878, Rusia a primit Dobrogea, dar a obligat
România să dea în schimbul ei sudul Basarabiei, căci Rusia dorea
acces direct la Dunăre. Nou-creata Bulgarie autonomă a primit o mică
parte din Dobrogea sudică (aproximativ o treime din regiune).
Romanii au pierdut mai mult de o treime din populaţie datorită
războiului, iar Dobrogea era formată din mai mult de jumătate din
musulmani turci şi tătari, plus etnici bulgari lângă Babadag. În
ciuda acestui lucru, la sfatul emisarului francez, Tratatul de la
Berlin a dat României o fâşie de teritoriu populată cu români din
zona Mangaliei, pentru a mai echilibra balanţa etnică.
Prin urmare, România a încercat să preia orasul Silistra. O nouă
comisie internaţională întrunită în 1879 a permis României să ocupe
fortul de lângă oraş, Arab Tabia, dar nu şi oraşul.
La începutul războiului ruso-otoman din 1877-1878, majoritatea
populaţiei din Dobrogea era compusă din tătari şi turci, dar în
timpul războiului o mare parte din musulmani a fost evacuată în
Bulgaria şi Turcia.
După 1878, Guvernul român a încurajat românii din alte regiuni
să se stabilească în Nordul Dobrogei şi chiar a acceptat ca o
anumită parte a populaţiei musulmane să se întoarcă. Autorităţile
bulgare au încurajat şi ele stabilirea etnicilor musulmani pe
teritoriul dobrogean de sud.
După 1880, italienii din Friuli şi Veneto s-au stabilit în
Greci, Cataloi şi Măcin în Nordul Dobrogei. Majoritatea lucrau în
carierele de granit din Munţii Măcin, în timp ce unii au devenit
fermieri.
Stradă comercială din Mangalia, 1925
O stradă comercială tipic interbelică
în centrul Mangaliei.
Cele 3 licee din Mangalia, Teoretic, Economic şi Industrial, au
un total de 2800 de elevi şi oferă atât cursuri de zi cât şi de
seral, mulţi concentrându-se pe industria turistică care ţine oraşul
în picioare.
Noul centru sportiv al Liceului Teoretic este la nivel european
şi deţine terenuri acoperite de baschet, volei şi handbal. Cele 3
şcoli pregătesc elevi pentru piaţa economică: îi învaţă deprinderi
economice şi de afaceri, limbi străine, noţiuni de turism. Sunt de
asemenea şi 5 scoli generale şi 7 grădiniţe.
Industria
Construcţia navelor mari reprezintă esenţa industriei oraşului
Mangalia. Atât Şantierul Naval Daewoo (cu sediul central în Coreea
de Sud) dar şi SN Mangalia RA ( cu un capital mixt privat şi public)
construiesc, menţin şi întreţin navele pe parcursul anului.
De asemenea, sunt şi 2 fabrici de textile mari conduse de
germani, care în anumite locuri mai jos sau mai sus de coastă
înfiinţaseră colonii după retragerea otomanilor. Atât SC “Lumotex”
cât şi “Coral Mod“ SA furnizează locuri de muncă stabile pentru
locuitorii oraşului.
O fabrică de creştere a puilor dar şi una de procesare a
plantelor operează în
Mangalia atât în sectorul public cât şi în cel privat. Centrul Român
de Afaceri Marea Neagră reprezintă o locaţie bună pentru întâlniri
de afaceri internaţionale, fiind aproape de un hotel modern ce
deţine săli de protocol şi alte facilităţi de primă mână.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".