Bine aţi venit la Oradea în frumosul judeţ Bihor din regiunea Crişana din România! Vedeţi tradiţiile de Crişana în Oradea, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Bihor. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Oradea până la alte oraşe din Bihor, cum ar fi Oradea.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Oradea şi Oradea sunt oraşe în judeţul Bihor. Regiunea Crişana este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Oradea în judeţul Bihor, parte a regiunii Crişana din România! Descoperiţi istoricul Oradea şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Crişana dezvăluindu-se în istoricul judeţ Bihor. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Oradea, sau alte activităţi grozave mai departe în Oradea şi judeţul Bihor.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană
Großwardein, în idiş Groysvardayn, în latină Magnovaradinum) este un
municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata
apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului.
În anul
2002 populaţia oraşului număra 206.527 de locuitori, dintre care 70%
români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia
oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea
comunităţi de slovaci, ucrainieni etc..
Oradea este un oraş privilegiat prin poziţia geografică, trecutul
istoric, frumuseţea arhitecturală a clădirilor; clima blândă şi apele
geotermale cu efecte miraculoase au dus la dezvoltarea în zonă a unor
staţiuni balneo-climaterice favorizând potenţialul turistic al oraşului.
O plimbare prin partea centrală a orasului dă posibilitatea
vizitatorului să ia contact cu principalele obiective de interes
turistic.
Restaurante, cluburi de noapte, baruri cochete, unele cu un anumit
specific, discoteci si cazinouri, oferă momente de relaxare si
distractie pentru familii sau grupuri de prieteni. Bucătăria românească
este o surpriză plăcută pentru oricine, ea satisfăcând toate gusturile.
Turistul are momente de cumpănă doar în a alege să-si petreacă
timpul în centrul orasului sau să facă un drum de cincisprezece minute,
cu masina, în zona învecinată, Băile Felix sau Băile 1 Mai, cu tentatii
diverse: relaxare si distractie, exercitii fizice si tratament, un pahar
cu prietenii, dans sau jocuri de noroc.
Băile Felix si Băile 1 Mai sunt două statiuni ce îmbină
posibilitătile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru
apele geo-termale, ce au efecte benefice în diverse afectiuni.
Se spune că izvoarele de apă termală au fost descoperite accidental, de câtiva
soldati romani, în anii 1000, cu mult înainte ca aceste meleaguri, să
fie mentionate în documente.
La începutul secolului al
XVIII-lea, ele au început să fie exploatate, vizitatorii răspândindu-le
faima în toată Europa.
Acum se găsesc aici nenumărate hoteluri, piscine,
baze de tratament, unii turisti români si străini revenind în fiecare
an. Lacurile naturale din zonă adăpostesc o specie rară de nuferi,
Nimphae lotus thermalis.
O altă alternativă este o călătorie de două ore, în munţi, la
Peştera Urşilor.
Chiar dacă nu esti specialist în speologie, ocazia de a
vedea cu propriii ochi fenomenele carstice si relicvele unei specii de
ursi, Ursus Spelaeus, ce a dispărut cu mai mult de 150.000 de ani în
urmă, oasele si scheletele lor fiind răspândite peste tot, reprezintă o
experientă de neuitat.
De când a fost partial electrificată si deschisă
pentru public, pestera a fost vizitată de mai bine de douăzeci de
milioane de turisti români si străini. O dată văzută, gândul
reîntoarcerii este mereu prezent în minte!
Pentru cei ce simt setea de natură, frumuseţe şi libertate, refugiu
din rutina zilnică, Munţii Apuseni pot oferi soluţia.
De exemplu, Stâna
de Vale, statiune de iarnă, cu pârtii de schi, dar si statiune de vară,
cu trasee de o zi sau de mai multe zile, înspre cele mai pitoresti zone
si cele mai spectaculoase obiective turistice.
În orice anotimp,
spectacolul oferit de muntii calcarosi, copacii si râurile de munte,
încântă ochiul si sufletul. Cluburi cu sediul în Oradea refac traseele
turistice devenite inaccesibile.
Acestea sunt afiliate Centrului
Regional de Supraveghere Ecologică, organizatie interjudeteană care
militează pentru înscrierea Muntilor Apuseni în rândul parcurilor
nationale.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Oradea
Oradea
Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la
1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare
numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.
Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este
menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii
grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea
cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095).
Conform Cronicii
pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau
I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la
Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a
constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei
întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.
Invazia tătară de la 1241 a fost descrisă de Rogerius, călugăr
italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.
Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia
Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost
episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant.
Promotor al
emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său,
episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care
astăzi îi poartă numele.
În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile
terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În
prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".