/\  Câmpulung Muscel  Costeşti  Curtea de Argeş  Mioveni  Piteşti  Topoloveni

Oraşul Lalelelor din România

Foarte mulţi turişti, români şi americani deopotrivă, fac trista greşeală de doar a trece prin Piteşti în drumul lor spre Sibiu, Braşov sau Bucureşti.

În ciuda trecutului său ca şi casă a maşinii naţionale Dacia (din 1966), aici veţi găsi în centrul oraşului mall-uri deosebite cu pietonale, având pieţe superbe şi cumpărături din cele mai variate, Piteşti fiind de asemenea şi casa faimosului Festival al Lalelelor.  

Fiind cuibărit pe o vale de pe malul drept al râului Argeş, cluburile, restaurantele, cafenelele şi hotelurile din centrul Piteşti-ului fac din această mandră capitală a judeţului Argeş un loc perfect pentru explorarea împrejurimilor.

În fiecare weekend Piteşti îşi îndeplineşte rolul de târg, oameni de la oraş precum şi cei de la sate se îngrămădesc spre centrul regional pentru a-şi aduce marfa şi produsele alimentare la piaţă, având ca punct de maximă atracţie în calendarul sărbătorilor Festivalul Lalelelor.

                                  Oraşul soră al Piteştiului în America este Springfield, Ohio!

Totul se găseşte în centru!

Aproape toate locurile de interes turistic se află la distanţă de un bloc sau două de piaţa centrală Muntenia, chiar alături de Mall-ul din Strada Victoriei (centrul fiind blocat pentru traficul auto).

Muzeul Judeţului, Biserica Domnească, Monumentul Răscoalei Ţăranilor din 1907 cât şi multe hoteluri de primă mână, restaurante, pub-uri şi cafenele se găsesc în împrejurimile Pieţei Muntenia, la fel ca şi agenţia de voiaj, bănci sau serviciile de telefonie şi internet.

Daţi pe gât!

Oraşul este înconjurat de dealuri, fiind centrul unei zone bogate în podgorii şi livezi de pruni. Acestea din urmă dau una din cele mai bune ţuici româneşti: ţuica de Piteşti.

 Podgoria de la Ştefăneşti, aflată pe malul opus al râului Argeş, este una din cele mai cunoscute din România.

Şoseaua şi calea ferată

Dacă ajungi în România în Bucureşti, aşa cum majoritatea o fac,, închiriază o maşină pentru câteva zile şi condu în afara Bucureşti-ului profitând de cea mai lungă autostradă cu acces restricţionat din ţară.

De asemenea, maşina îţi dă posibilitatea să treci dincolo de calea ferată şi să vezi munţii, putând merge la Lacul Vidraru sau spre Munţii Făgăraş sau chiar să faci un circuit în jurul munţilor Făgăraş pornind de la curtea de Argeş spre Bran, Braşov, Sibiu şi înapoi spre Bucureşti!

Trenurile frumoase vă vor bucura la trecerea prin Goleşti, având garnituri extinse şi făcând joncţiunea cu mai multe linii importante.

Oraşul este înconjurat de dealuri, fiind centrul unei zone bogate în podgorii şi livezi de pruni. Acestea din urmă dau una din cele mai bune ţuici româneşti: Ţuica de Piteşti. Podgoria de la Ştefăneşti, aflată pe malul opus al râului Argeş, este una din cele mai cunoscute din România.

Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Piteşti sau

Judeţul Argeş, vă rugăm să ne daţi de ştire acum.

Apreciem eforturile dvs.!

Biserica Sfântul Gheorghe Acesta biserică graţioasă este înconjurată de un parc micuţ de-a lungul principalului trotuar.

Mănăstirea din Trivale O poartă de intrare surprinzător de impunătoare la intrarea în mănăstire.

Photo:  Govt of Romania

Festivalul anual al lalelelor Neapărat să vă programaţi o vizită la Piteşti dacă vă aflaţi în România în aprilie!

Photo:  Govt of Romania

Răscoala Ţăranilor din 1907 Zile cu adevărat sângeroase - aici simbolizate de către lalele roşii din jurul monumentului închinat curajoşilor ţărani care au luat parte la revoltă.

Photo:  Govt of Romania

Biserica Sfânta Vineri Construită iniţial în 1827, biserica Sfânta Vineri a fost reconstruită în 1912 ca parte a proiectului special al arhitectului local Ioan N. Socolescu. Astăzi biserica dă un aspect boreal indiferent de este zi sau noapte; merită să faceţi câteva poze acestui minunat edificiu.

Locuri interesante

Biserica Sfântul Gheorghe (1656)

Construită de către Constantin Şerban şi soţia sa Bălaşa la mijlocul secolului al 17-lea, această biserică cu aer stoic se iveşte puternică către capătul sudic al Străzii Victoria. 

Ca şi turist ar trebui să observi câteva detalii de fineţe atunci când intri şi ieşi din biserică. România nu este tocmai o ţară multiculturală aşa cum se pot găsi în spaţiul vorbitor de limbă engleză, iar în timp ce nu chiar te prefaci că eşti ortodox sau foarte credincios, sunt totuşi câteva obiceiuri bisericeşti care sunt mai mult sociale decât religioase, in ciuda motivelor din spatele acestora.

Deci, probabil că aţi face cruce cum treci pragul bisericii este o decizie personală. Iar testare echilibrului poate fi chiar amuzantă în timp ce ieşi afară din biserică cu spatele, făcându-ţi cruce din nou în timp ce treci pragul şi deseori presupune să te şi împiedici pe inevitabilele scări.

Fie că doreşti să doreşti să observi aceste puncte de bază ale etichetei sociale comune, majoritatea bisericilor sunt deschise publicului fie că doreşti sau nu să te conformezi obiceiurilor locale.

Mănăstirea şi Parcul Trivale (1674)

Cartierul Trivale aflat în sud-vestul principalei zone centrale din Piteşti, se mândreşte cu un parc plin de verdeaţă, o gradină zoologică de mici dimensiuni şi cu complexul mănăstirii Trivale ce cuprinde marea intrare, biserica, chiliile şi terenul mănăstirii.

Chiar şi în timpul lunilor de toamnă o plimbare pe aleile străjuite de stejari este o privelişte spectaculoasă, iar primăvara nelipsitele lalele sunt peste tot.

Str. Trivale, nr. 71, Piteşti

Biserica Sfintei Vineri (1827)

Cu o micuţă şi superbă curte interioară, plină ochi de flori şi răsaduri atent îngrijite, biserica Sfintei Vineri este o delectare în lunile de primăvară şi vară.

Acest exemplu de un alb şi argintiu sclipitor al arhitecturii de la începutul secolului 20 ( a fost reconstruită în mare parte în 1912), pare că ar fi mai potrivită pe un tort matrimonial decât în mijlocul unui parc de oraş.

Primăria (1933)

Construită în timpul Epocii de aur a culturii şi societăţii româneşti, Primăria din Piteşti este o mărturie a acestei perioade.

Muzeul judeţean Argeş

Muzeul judeţean din Argeş se află doar la câţiva metri mi la sud de piaţa principală, Piaţa Muntenia. Acest muzeu de cultură şi istorie şi-a dat toată silinţa să aducă în prim plan toate lucrurile argeşene semnificative, de asemenea şi istoria locală, el meritând cu siguranţă să-l includeţi în turul oraşului Piteşti.

Ca multe dintre clădirile din centrul Piteştiului, o să observaţi că sunt poate mai puţine clădiri cu adevărat vechi decât în alte oraşe româneşti. Judeţul Argeş este un bun exemplu pentru stilul arhitectural folosit la începutul anilor 1900 după ce o serie de cutremure au distrus o mare parte din oraş (câmpia valahă fiind predispusă la acestea). 

Seria colecţiilor la acest muzeu include o secţie acceptabilă de istorie naturală dar muzeul va fi o atracţie deosebită pentru cei ce sunt interesaţi în meşteşugurile regionale şi metodele de producţie ale podgoriilor şi livezilor din regiune. Dacă urmează să pleci apoi spre nord muzeul de la Curtea de Argeş oferă o gamă similară de obiecte găsite şi bogăţii locale.

La fel ca şi în majoritatea muzeelor româneşti, muzeologii de aici mai degrabă preferă să ignore era comunistă. O să vedeţi şi aici, la fel ca în marea majoritate a muzeelor, că istoria pentru români se termină în jurul celui de-al Doilea Război Mondial.

Peste stradă se găseşte un monument dedicat Răscoalei Ţăranilor din 1907, iar dacă veniţi prin aprilie sau mai el va fi înconjurat de lalele roşii, simbolizând sângele vărsat în acei ani de către ţărani, ai căror urmaşi încă cultivă aceleaşi parcele de pământ. 

Str. George Călinescu 4, deschis zilnic cu excepţia zilei de Luni, 10am - 6pm.  Intrare 1RON

Arta în Piteşti

Câteodată colecţiile marilor artişti pot veni destul de greu în oraşe precum Piteşti. Soluţia? Punerea oamenilor în contact cu arta prin Galeria de Artă Naivă, una dintre cele mai frumoase colecţii ale revigorantului şi extrem de proaspăt stil al artizanilor locali.

Desigur, dacă e să privim partea serioasă a jocului artei, Piteşti se bucură de un anumit statut ca şi casă a unor deosebite lucrări de sculptură realizate de către George Călinescu şi alţi artişti locali de seamă.

Simfonia lalelelor din aprilie

În fiecare an pe timp de primăvară, Piteşti este gazdă a Simfoniei Lalelelor.

Acest festival nu este doar un simbol al Piteştiului de aproape 27 de ani ci este şi un adevărat fenomen al maselor. Organizat de către Primăria Piteşti, ”Simfonia”, aşa cum este denumit, atrage mii de oameni de pe cuprinsul României şi, din ce în ce mai mult, din toată Europa. 

Găzduită de Sala de Expoziţie de la Casa Cărţii, cele 3 nivele ale sălii sunt decorate cu diferite flori locale de sezon sau flori exotice, aranjamente de grădină, picturi şi diferite meşteşuguri, toate inspirate din florile lumii: lalele sau alte flori.

Maşina României: Dacia

În 2002 Renault a cumpărat compania maşinii simbol româneşti, Dacia, modernizând şi întărind de asemenea brandul exportat în peste 12 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

Aceasta a adăugat Piteştiului o atitudine de deschidere spre vest dar a adus şi modernizarea fabricii şi siguranţa oferită de fratele mai mare ce supraveghează operaţiunile. 

Introducerea pe piaţă în 2004 a noului model Dacia Logan şi nivelul înalt de vânzări înregistrat au cimentat viitorul Piteşti-ului ca loc al standardelor internaţionale ale calităţii în industria constructoare de maşini.

Pe la mijlocul anului 2006, Loganul cu numărul 250.000 a ieşit pe porţile uzinelor Dacia din Piteşti, principalul loc de fabricare a Loganului. 

De asemenea fabricat în Rusia, Columbia şi Maroc, producţia Loganului a fost lansată şi în Iran în cursul acestui an (2006) şi vor urma uzinele din India şi Brazilia în 2007.

Uzina Logan din Piteşti aprovizionează 35 din cele 42 de ţări în care se vinde Loganul, cu alte cuvinte toată piaţa europeană, împreună cu Turcia, Algeria, Ucraina, Orientul Îndepărtat şi Africa Centrală.

Maşina modernă, de încredere şi mai spaţioasă a atras mulţi clienţi din lumea întreagă şi 267.000 de maşini au fost vândute din Septembrie 2004 până în Mai 2006.

Se dovedeşte a fi foarte populară în ţările în care este comercializată, în special în Europa de Vest, unde a fost lansată în 8 ţări, inclusiv în Franţa, în primăvara anului 2005.

Vânzările la Logan în toată lumea sunt împărţite astfel: 56% în Europa de Vest, inclusiv România, 20% în cealaltă parte a Europei (26 de ţări), 10% în Rusia, 5% în Turcia şi 9% în restul lumii (majoritatea America Centrală, de Nord şi de Sud, Asia şi Africa).

Argeşul de Vest

Localităţi în jurul Piteşti-ului şi vestului Argeşului: Bascov -  Băbana -  Budeasa -  Budeasa Mare -  Ciocăneşti -  Ciomăgeşti -  Cocu -  Cotmeana -  Cuca -  Drăganu -  Drăganu-Olteni -  Enculeşti -  Fagetu - Goleşti -  Mărăcineni -  Merişani -  Morăreşti -  Moşoaia -  Poiana Lacului -  Răchiţele de Jos -  Răduţesti -  Ştefăneşti -  Ştefăneşti Noi -  Uda -  Valea Mare-Podgoria -  Văleni-Podgoria -  Vedea -  Vieroşi -  Viişoara

Mănăstirile din Piteşti Dealurile şi câmpiile din jurul Piteşti-ului sunt presărate cu mănăstiri şi biserici importante.

Corcoduşii de pe marginea drumului Corcoduşul, grozav pentru a face nişte ţuică puternică.

The photo immediately preceding this notice is Copyright (c)2005 - 2008 Rest Romania SRL, All rights reserved. Photo: © REST ROMÂNIA

The photo immediately preceding this notice is Copyright (c)2005 - 2008 Rest Romania SRL, All rights reserved. Photo: © REST ROMÂNIA

Dealurile din jurul Piteştiului

Piteşti este înconjurat la nord şi la vest de dealuri joase şi văi adânci, drumul spre Râmnicu-Vâlcea îndreptându-se spre nord-vest.  

La vest de Argeş se află judeţul Olt iar peisajul din sudul Piteşti-ului se transformă într-o câmpie aluvială fertilă la care au contribuit numeroasele râuri şi afluenţi ai acestora ce curg dinspre munţii din nord.

Acest fapt face câmpiile să fie umplute de pruni şi tot soiul de pomi fructiferi, ce beneficiază de ierni friguroase şi veri timpurii însorite.

Mioveni

Mioveni se află la nord-est de Piteşti (cu o populaţie de 34, 000 de locuitori), are fabrica Dacia şi Institutul Nuclear de Cercetare, ce fabrică materiale şi componente pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, şi aici se află şi o închisoare de maximă securitate.  

Citiţi mai multe Aici

Mănăstirea Cotmeana

La doar 32 de km de nord-vest de Piteşti, pe drumul ce duce spre Râmnicu-Vâlcea, comuna Cotmeana este formată din satele Zamfireşti, Negeşti, Buneşti plus alte câteva sate şi are o superbă mănăstire veche.

În ce priveşte religia, această regiune în mare parte agrară are atât de multe biserici şi mănăstiri vechi încât te duce cu gândul la Toscana!

Ştefăneşti şi Muzeul Goleşti

Fondat în 1939 prin decret de către regele Carol al II-lea, iniţial a fost numit Muzeul Dinicu Golescu. În 1966, a devenit Complexul Muzeal Goleşti prin includerea Moşiei Feudale Goleşti şi a muzeelor vinului şi a creşterii fructelor.

   Familia Golescu a fost conducătorii locali care au susţinut cu tărie diferitele revoluţii pentru independenţă de-a lungul secolului 19. Casa de la Ştefăneşti era reşedinţa de vară de la ţară, acolo unde puteau scăpa de căldura sufocantă a oraşului. 

Asemănător cu complexul muzeal ASTRA din Sibiu, acolo se află o zonă în spatele vechii case şi un muzeu adiacent unde case din toată regiunea au fost adunate. Poţi de asemenea să te plimbi prin jurul tradiţionalelor reşedinţe sau a bisericilor.

Exponatele din muzeul şi standardul general al decorului din casă este foarte bun şi merită o oră sau două dacă cumva te afli prin apropiere de Piteşti în timpul călătoriei tale.

Complexul Muzeal Goleşti din Ştefăneşti, deschis din Mai până în Septembrie, zilnic cu excepţia zilelor de Luni 9am - 5pm.  +40 (248) 266 364, cmgolesti@xnet.ro

Vedeţi de asemenea şi Telefoane şi Sunatul în România

===ISTORIE================================================ From the Rest Romania Website at Istorie

Istoricul Oraşului Piteşti

Biblioteca Piteşti-ului

Foto:  danpopescu

În perioada daco-romană, Piteşti a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis.

A fost însă atestat documentar la 20 mai 1388, într-un act de danie al domnitorului Mircea cel Bătrân, oraşul-târg Piteşti se dezvoltă ca un centru comercial, meşteşugăresc şi agricol.

Din anul 1640, datează mărturii scrise despre cele 200 de case de orăşeni şi cca. 1.000 de locuitori.

În 1780, numărul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250.

Catagrafia negustorească şi fiscală din 1824 consemnează 1.011 familii, cca. 700 de case şi aproximativ 5.000 de locuitori. În anul 1831, se exercitau 47 de profesiuni, iar, în 1832, datele statistice repartizate teritorial stabileau numărul caselor de locuit la 773, pe cel al mahalalelor la 14, al cartierelor la patru, al tăbăcăriilor la cinci, în vreme ce animalele însemnau 1.000 de capete, toate acestea aflate în gospodărirea a 4.000 de locuitori.

Începutul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu, Piteşti fiind considerat centrul prezumtiv al rezistenţei revoluţionare. După 1821, au fost amenajate şi modernizate şosele precum Piteşti-Bucureşti şi căi de acces ca Piteşti - Slatina - Craiova şi Piteşti-Câmpulung.

În timpul revoluţiei de la 1848, Piteşti a făcut parte din zona de apărare a revoluţiei.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, la 19 iunie 1859, oraşul avea 1.400 de case, în care locuiau 7.000 de oameni, o şcoală normală în limba română, două şcoli particulare - una germană, cealaltă elină - şi un pension de fete, unde disciplinele de învăţământ se studiau în limbile franceză şi germană. Existau, de asemenea, 10 biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă şi un spital cu 30 de paturi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, existau deja 58 de străzi, circulate şi locuite de 15.669 de piteşteni.

La 13 septembrie 1872, Piteşti s-a transformat într-un nod de cale ferată de însemnătate majoră, ca urmare a faptului că a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Bucureşti - Buzău.  

Palatul Copiilor Restaurat în 1984, acest edificiu din era comunistă timpurie marchează o etapă importantă în arhitectura românească, îmbinând stilul muntenesc tradiţional cu simplicitatea modernistă.

Photo:  Govt of Romania

Str. Trivale nr. 80 în Piteşti.  +40 (248) 630752  Trimiteţi un email către Palat Aici

Biserica Sf. Mucenic Mina

Photo:  Govt of Romania

Restaurantul Argeş După un design neoclasic al unei şcoli franceze.

Photo:  Govt of Romania

Istoria timpurie a Piteşti-ului

Cele mai vechi urme de aşezări umane descoperite în această zonă datează din vremea Paleoliticului. Însăşi Piteşti a fost menţionat pentru prima dată la 20 mai 1386.

Piteşti-ul a fost una din reşedinţele temporare ale domnitorilor valahi. Datorită poziţionării sale la joncţiunea rutelor europene majore ( şi apropierea de pieţele saxone din Sibiu), oraşul s-a dezvoltat ca un important centru comercial.

Era comunistă în Piteşti

În anii 50, oraşul a dobândit o faimă proastă atunci când autorităţile comuniste au decis să folosească închisoarea ca centru de “Re-educare” a deţinuţilor politici, unde violenţa între deţinuţi era încurajată până la punctul de a fi obligatorie.

Scopul experimentului era să distrugă psihologic capacitatea de ataşament faţă de alte persoane sau loialitatea faţă de semeni astfel rezultând Noul Om, ce avea creierul spălat şi care era potrivit pentru societatea leninistă.

Experimentul a fost din fericire oprit 5 ani mai târziu. 22 de puşcăriaşi au fost condamnaţi dintre care 16 au primit pedeapsa capitală la procesul legat de experiment ce a avut loc în 1954-54. Un nou proces în 1957 a condamnat anumiţi angajaţi ai închisorii dar aceştia au primit pedepse mai uşoare pentru ca mai apoi să fie graţiaţi.

Bisericile istorice

În Evul Mediu, în Piteşti s-au ridicat multe biserici cu o arhitectură distinctă, “Buna Vestire - Greci” sau “Sfântul Mina” din secolul XIV fiind un exemplu perfect.

Dar cea mai populară biserică medievală din Piteşti este Biserica Domnească “Sfântul Gheorghe”, construită în 1656 de către Domnitorul Constantin Şerban (1654-1658) şi soţia sa, Doamna Bălaşa, pe fundaţia unei vechi aşezări.

Biserica “Sfânta Treime”, fostul schit Beştelei, a fost construită între 1679 şi 1684, în locul unei vechi biserici de lemn ce fusese construită de către Voievodul Alexandru Coconul (1632-1627) în 1628.

Vaarlam, Episcopul României (1672-1679), a reconstruit schitul “Trivale” pe fundaţia unei mănăstiri mai vechi. 

Domnitorul primei Românii unite, Mihai Viteazul, se spune că ar fi înnoptat aici în drumul său spre biserica Dealu. 

În cartierul Găvana, Biserica “Meculeşti” merită văzută, ea fiind construită de către un nobil, Pârvu Şerban Lerescu, în 1752.

Aflată mai în centru, Biserica “Sfânta Vineri” situată pe strada cu acelaşi nume are o arhitectură deosebită. Proiectată de către Ioan N. Socolescu (1856-1924), el şi-a dus la capăt opera în timpul preşedinţiei Societăţii Române de Arhitectură.

Arhitectura Piteşti-ului

Sfârşitul de Secol

Majoritatea clădirilor fiind ridicate spre sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, ele au un aspect uniform curios în schimb porticurile şi verandele sunt distincte, urmărind curentele arhitecturale ale acelor decade.

Pe străzile Crinului, Sfânta Vineri, Târgul din Vale, Victoriei, Bulevardul Republicii etc. se găsesc şi astăzi edificii cu o remarcabilă arhitectură clasică (unele având elemente notabile din Şcoala Franceză) precum: Restaurantul Argeş din Strada Victoria, Casa lui Aron Băiulescu în Târgul din Vale (astăzi –sediul al UAP - Argeş), Şcoala Artelor din Piteşti (fosta reşedinţă Fostiropol).

În 1866 vechea primărie a fost construită iar Muzeul de Artă a fost înălţat cu ajutorul lui Mihail Kogălniceanu, fiind proiectat de arhitectul Ioan N. Socolescu, care a realizat şi proiectul Bisericii Sfintei Vineri.

Între 1898 şi 1899 a fost construit noul Palat al Prefecturii Argeş, care astăzi găzduieşte Muzeul Judeţean Argeş. Colegiul “I. C. Brătianu” a fost construit în aceeaşi perioadă.

Marele Război

Construcţia a început în 1910 pentru Banca Populară, având o arhitectură franceză eclectică semnată de către Eracle Lăzărescu, fost profesor de arhitectură la Academia Română. Banca Populară a fost consideră foarte modernă la acea vreme. 

Acum aici puteţi găsi Cinema Modern, Casa Culturii şi Clubul de Tehnologie.  

În anul 1914 s-au terminat construcţiile la Palatul Justiţiei care a găzduit între anii 1955 şi 1996 Casa Culturii. Acesta etalează un stil neoclasic, iar celelalte 3 părţi au un stil arhitectural eclectic franţuzesc.

Epoca de Aur

Între 1934 şi 1936, după proiectul arhitectului Staţie Ciortan, profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură şi Preşedinte a Socoatăţii Române a Arhitecţilor între 1929 şi 1933, a fost construită în Piteşti clădirea Administraţiei Finanţelor Publice, unde se află acum Primăria Piteşti.

Între 1925 şi 1930 au fost proiectate şi construite câteva clădiri private în Stilul Tradiţional Românesc, creat de către arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (şi casa lui Nae Dumitrescu poartă semnătura lui) iar între 1930 şi 1940 au fost construite multe clădiri în stilul Cubist, în mare parte de către arhitectul Eugen Ivanov.

Post - Modernismul

	Casa de Cultură a Sindicatelor a fost inaugurată la 18 martie 1971, fiind realizată după planurile arhitectului Radu Mihăilă.
	Magazinul Trivale a fost construit în 1972, biroul Prefectului de Argeş în 1976 iar Institutul de Studii în 1978.
	Sala de expoziţii “Casa Cărţii”- principalul centru cultural - a fost inaugurat în 1989.
	Începând cu anul 2000, Universitatea de Stat din Piteşti are o nouă locaţie în campusul universitar Târgul din Vale.
	Piaţa Vasile Milea a fost inaugurată în anul 2000, făcând parte din noul oraş.
	În 2002 au fost finalizate lucrările la noua reşedinţă a Bibliotecii Judeţene Argeş, care a fot proiectată de către arhitecţii Maria şi Alexandru Mulţescu.