Zalău

Turism

Beneficiind de un cadru natural de exceptie, de pozitia sa de la poalele Mesesului si de un bogat fond turistic de origine antropica, municipiul Zalau este si un important centru turistic.

Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau (fondat in 1951), cu tezaure monetare si obiecte de patrimoniu apartinatoare culturii daco-romane, medievale si poulare, alaturi de Galeria de Arta "Ioan Sima" sunt principalele obiective de mare atractie ale orasului.

Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul judeţului a unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme.

Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpeneşti şi pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori.
În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: “Ecouri transilvane” – Festival internaţional coral;“Măsurişul de la Pria” – serbare pastorală; “La fântâna dorului”
– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Şimleu Silvaniei ; “Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească; “Ecouri meseşene” – Festivalul dansului femeiesc etc..

În judeţul Sălaj există ansambluri şi grupuri folclorice cu participări la festivaluri naţionale şi internaţionale. Dintre acestea amintim: Ansamblul folcloric “Porolissum” al Primăriei Municipiului Zalău;
Ansamblul folcloric “Meseşul” al Centrului Culturii Tradiţionale Sălaj; “Spiriduşii” din Valcău de Jos, etc.

Baza materiala existenta este de sase unitati de cazare, din care trei hoteluri, un motel si doua tabere scolare.

Spuneţi-ne câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!

Aşezare

Municipiul Zalau, resedinta judetului Salaj, este situat in zona centrala a judetului, in bazinul hidrografic al raului Zalau, la contactul depresiunii cu acelasi nume si Culmea Mesesului. Cu o suprafata totala de 90,09 km2, teritoriul aministrativ al municipiului include si localitatea Stana, asezare situata la sud-est de Meses, in bazinul hidrografic al Agrijului.
 

Relieful

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsa intre 200 - 500 m. In Depresiunea Zalaului predomina un climat temperat submontan, cu precipitatii bogate si oscilatii mai mici de temperatura decat in Podisul Transilvaniei. Aceasta face ca imprejurimile orasului sa fie bogate in paduri de foioase, creand un ecosistem favorabil dezvoltarii turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°C.

Distanţe

Pe calea ferata Zalaul se afla la 159 km de Cluj-Napoca, la 81 km de Baia Mare si la 124 km de Satu Mare.

Pe sosea este situat la 86 km de Cluj-Napoca (DN 1 / E 81), la 108 km de Baia Mare (DN 1 H si DN 1 C), la 119 km de Satu Mare (DN 1 F/ E 81 si DN 19) si la 117 km de Oradea (DN 1 H, DN 1).

Vedeţi de asemenea şi Telefoane şi Sunatul în România

===ISTORIE================================================ From the Rest Romania Website at Istorie

Istoricul Oraşului Zalău

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidenţă dovezi ale existenţei în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu circa 6500 de ani în urmă.

Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de ordin economic cu orasul Porolissum.

După cucerirea Daciei de către Traian (106), graniţa Imperiului Roman trecea pe culmea Meseşului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est, sud-est (Meseş) se află fortificaţiile romane de graniţă, turnuri, ziduri, şanţuri şi mâluri de apărare.

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita si Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in jurul anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase.
Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul pentru prima data oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.

De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" in 1220, "Oppidum Zilah" in 1473, "Zila" in 1601, Szilaj - Sszilagy in 1839, Szilaju in 1850 si Zilah - Walthenberg - Zalau in 1854.

La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. Pe langa acestia, mai functionau un notar, un arhivar si un casier.

Alte praguri importante in dezvoltarea localitatii se inregistreaza in anul 1571, sub domnia principelui Stefan Bathory, in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar dupa anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone.

O dată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al oraşului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale şi militare, precum şi de o autonomie reală care oferă libertăţi cetăţenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri.

Următoarele informaţii pe care izvoarele istorice le menţionează, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale.

Zalaul a fost din totdeauna capitala de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, oraşul reşedinţă de judeţ este un centru industrial important al Sălajului, un oraş modern cu o viaţă proprie.