Judeţul Arad

Arad

Potenţialul turistic al judeţului Arad este unul de mare valoare. Îmbinarea armonioasă a formelor de relief, climatul favorabil, elementele faunistice si de floră, prezenţa apelor minerale si abundenţa monumentelor istorice si de arhitectură fac din acest areal o veritabilă zonă de convergenţă turistică.

Dintre cele mai reprezentative obiective turistice naturale ale judeţului Arad amintim rezervaţiile naturale Pestera Valea Morii (comuna Moneasa), Dosul Laurului si Baltele Gurahonţ (comuna Gurahonţ), Runcu-Grosi (comuna Bârzava), Poiana cu narcise Rovina si Balta Rovina (orasul Ineu), Balta Soimos (orasul Lipova), Pădurea Sic (comuna Cărand), Pestera lui Duţu (comuna Săvârsin), Locul fosilifer Monorostia (Comuna Bârzava), Locul fosilifer Zăbalţ (comuna Ususău), Pădurea de stejar pufos de la Cărand (comuna Cărand), Sărăturile (comuna Socodor), Arboretul Macea (comuna Macea) si Parcul Natu-ral Lunca Muresului ce se desfăsoară atât pe teritoriul judeţului Arad cât si pe teritoriul judeţului Timis.

Fondul turistic antropic al judeţului poate fi reprezentat de obiective turistice de mare valoare precum Cetatea Aradu-lui (municipiul Arad), cetăţile Soimos (orasul Lipova), Siria si Dezna, Castelul Macea, bisericile de lemn de la Troas, Brazii sau Vidra, biserica voievodală de la Hălmagiu, mănăstirile Hodos Bodrog (comuna Zădăreni), Gai (municipiul Arad) si Maria Radna (orasul Lipova).

Geografia Judeţului Arad

Peisajul natural al judeţului este caracterizat de prezenţa unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit.

Reţeaua hidrografică este tributară în cea mai mare parte celor două râuri importante, Muresul şi Crişul Alb, climatul este temperat continental cu influenţe oceanice şi nu în ultimul rând flora şi fauna au elemente de mare valoare.

Forme de relief

Relieful este grupat în proporţii aproximativ egale fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor şi culoarelor şi de treapta câmpiilor, fiecare grupă în parte reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa totală a judeţului.

Cele mai reprezentative unităţi de relief grupate la nivelul judeţului sunt: Munţii Codru-Moma - cu înăltimile cele mai mari atinse în Vf. Plesu (1112 m) - si depresiunea intramontană Moneasa-Rănusa, Munţii Bihorului -reprezentat de versanţii sud-vestici ai Munţilor Găina cu vârful Găina (1486 m), triplă piatră de hotar si vârful Piatra Aradului (1429 m) -, Munţii Zărandului, Piemon-tul Codrului, Depresiunea Zărandului, Depresiunea Almas-Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Culoarul Muresului (Lipova-Petris), Câmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului) si Câmpia Crisului Alb.

Populaţia

Populaţia judeţului număra la ultimul recensământ 461791 locuitori din care 233992 locuitori aparţin urbanului.

Din punct de vedere etnic, la recensământul din anul 2002, populaţia judeţului prezenta următoarea structură: 82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3% ucrainieni, 0,2% sârbi si 0,8% alte naţiona-lităţi.

Climă

Sub aspect climatic, clima judeţului Arad are caracteristicile climatului temperat continental cu influenţe oceanice, cu o circulaţie a maselor de aer predominant vestică şi cu o vizibilă etajare dispusă de la vest la est, odată cu cresterea altitudinii.

Mediile anuale ale temperaturilor sunt cuprinse între 100C în zona de câmpie, 90C în zona dealurilor şi piemonturilor, 80C în zona munţilor joşi şi 60C în zona celor mai mari înălţimi.

Cantităţile medii de precipitaţii se înscriu cu valori cuprinse între 565-600 mm anual în zona de câmpie, 700-800 mm anual în zona dealurilor şi piemonturilor şi 800-1200 mm anual în zona montană.

Din punct de vedere hidrografic, suprafaţa administrativă a judeţului Arad aparţine bazinelor hidrografice a patru mari râuri din vestul ţării: Mureşul, Crişul Alb, Crişul Negru şi Bega. Vegetaţia păstrează caracteristicile zonale ale silvostepei fiind puternic antropizată.

Vegetaţia naturală ocupă un areal mult mai restrâns dar cu o bună reprezentare în zona montană.

Istoria

Prezenţa locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice au pus în evidenţă si atestă continuitatea locuirii în această zonă.

Sunt bine reprezentate epoca bronzului, perioada formării si consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală si epoca feudală.

Muresul si cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de Herodot si respectiv Ptolomeu, iar mai târziu, referiri la aceste meleaguri sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum si Cronica pictată de la Viena.

Participarea locuitorilor Aradului la evenimente istorice importante sunt consemnate de-a lungul timpului în diferite documente. Revoluţia de la 1848 accentuează lupta de afirmare a poporului român si în perioada premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Aradul devine un puternic centru unionist cu militanţi de seamă precum Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop si Ioan Suciu.

În prezent, judeţul Arad, prin valenţele culturale si economice ale localitaţilor componente ocupă un loc de frunte între judeţele ţării si dispune de un potenţial uman de mare valoare.