Judeţul Botoşani

Prezentare

     Judeţul Botoşani, având o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul ţării) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova.

Teritoriul judeţului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest şi în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei şi dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variază între 587m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului.

Obiective turistice

Rezervaţii şi monumente ale naturii

- Stanca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
  - padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
  - padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lânga Vorona);
  - padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.

Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte;
  - fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;
  - arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
  - rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
  - rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha

Edificii religioase

Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt din 1496

- Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca - Dorohoi, ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1495, construita in stil moldovenesc si având o decoratie exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine;

- Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

- Biserica armeneasca - Botosani (1535);

- Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551;

- Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet;

- Manastirea Agafton- Curtesti, (la 4 km sud-vest de Botosani), dateaza din secolul XVI;

- Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha;

- La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub îndrumarea staretului Rafail. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta.

- Manastirea Gorovei - Gorovei, Vaculesti (1742);

- Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti;

- Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, îsi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga;

- Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus Treboniu Laurian";

- Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa.

Geografia Judeţului Botoşani

Regiunea judeţului este cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est).

La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi. 

Populaţie

454.023 după recensământul efectuat în anul 2002.

Orase

Botosani: - resedinta de judet cu 115344 locuitori se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale.

Relieful

Este predominant deluros, care desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m);

Clima

Este temperat -continentala, influientata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud - vest;

Hidrografia

Râurile au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Bseu si Jijia în centru, cu afluentii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându - se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km.

Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna.

Istoria

Istoria oraşului Botoşani începe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima dată în documente în anul 1439 (Letopiseţul Ţării Moldovei - Grigore Ureche). Totuşi, începutul vieţii Botoşani-ului datează cu mult înaintea atestării documentare.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.

Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.

Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).

Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.