Judeţul Salaj

Turism

Sălajul poate fi integrat într-un circuit turistic regional, naţional şi internaţional al celor mai atractive obiective turistice de pe teritoriul ţării: biserici de lemn (Fildu de Sus, Sînmihaiu Almaşului, Baica, Raciş, etc.), mănăstiri (Strâmba, Bălan, Bic, Rus), castele, conace (Jibou: Wesselenyi, Şimleu Silvaniei: Bathory, etc.), băi termale (Boghis, Bizusa, etc.), degustări de vinuri, păstrăvării (Tusa), zone peisagistice deosebite ("Poiana narciselor" de la Raciş, Zona peisagistică a munţilor Plopişului, Izvoarele Barcăului, Grădina Zmeilor), muzee (Zalău, Şimleu Silvaniei, Bocşa, Bobota).

Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti si pastorale organizate in judetul nostru, care in multe cazuri atrag mii de spectatori.

Turismul religios monahal incepe sa prinda contur si in judetul nostru. In perioada post decembrista s-au constituit un numar de 4 comunitati monahale, cea mai avansata in constructii fiind cea de la Bic (Simleu Silvaniei).

Apele termominerale utilizate in scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse intre 23 - 42 C – Baile Boghis si ape minerale balneoterapeutice, sulfatate si sulfuroase – Bizusa Bai, precum si in alte localitati: Simleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Mesesenii de Sus si Zalnoc.

Arii protejate – Pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii protejate de interes national, acestea insumand o suprafata de 516,73 ha, cele mai reprezentative fiind:

* Gradina Zmeilor- comuna Balan, cu o suprafata de 3,00 ha;
  * Rezervatia peisagistica Tusa – Barcau – comuna Sig, cu o suprafata de 13,43 ha;
  * Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafata de 1,5 ha;
  * Padurea Lapis – comuna Nusfalau, cu o suprafata de 430,40 ha;
  * Pestera Magurici – comuna Ileanda, cu o suprafata de 1,00 ha.

Exista o bogata fauna cinegetica compusa din mistreti, cerbi carpatini, ursi, iepuri, lupi, rasi, fazani, etc.

Geografia Judeţului Sălaj

Relieful

Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri si depresiuni situate pe cursul vailor Almasului, Agrijului, Somesului, Crasnei si Barcaului. Zona montana este reprezentata in partea de Sud-Vest prin doua ramificatii nordice ale muntilor Apuseni: culmile Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga raspandire pe teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de concentrare a asezarilor.

Reţeaua hidrografică

Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este relativa uniformitate a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta a retelei lacustre naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Raurile Somes, Crasna, Barcau, Almas, Agrij si Salaj reprezinta principalele ape curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare Varsolt de pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2 , reprezentand 1,5% din suprafata totala a judetului.

Clima

Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a maselor de aer din est, dar si din vest (mai umede), incadrandu-se in sectorul cu clima continentala moderata. Circulatia maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si altitudinea lui creeaza diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului, iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai mare parte a judetului, exceptie facand culmile mai inalte ale muntilor Meses si Plopis, precum si zona dealurilor inalte Simisna – Girbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 6C0 si 8C0. Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre 700 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrandu-se in muntii Meses si Plopis, iar mai mici in Depresiunea Almas – Agrij si pe valea Somesului.

Populaţia

Populatia stabila la 01.07.2003 era de 249.194 persoane, din care: 49% - masculin, 51% - feminin.

Densitatea populatiei din judetul Salaj este de 64,2 locuitori / km pătrat.

Istorie

Istoria prezenţei umane pe teritoriul judeţului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în judeţul Sălaj, la Moigrad. Cântăreşte 780 grame, datează din perioada Neoliticului şi întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilităţii.

Vestigiile dacice sunt raspandinte in aproape intregul judet. Tot in judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din argint, iar prin Salaj trecea vechea artera comerciala cunoscuta sub numele de "Drumul sarii", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrala.

O importanta asezare dacica este cea de la Moigrad (Porolissum), situata pe Magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia".

Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meses frontiera Nord-Estica al Imperiului Roman.

Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasa neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihau, Sutoru(Optatiana) si de la Romanasi(Largina).

Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima aqare documentara a localitatii Zalau (Ziloc).

In epoca medievala, prin Salaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea Transilvaniei.

In lupta pentru independenta si unitate nationala, purtata de romani in epoca moderna, Salajul a avut reprezentanti de frunte din randul carora se remarca personalitati ca Simion Barnutiu, Alessandru Papiu Ilarian, George Pop de Basesti, Iuliu Maniu, etc.