Judeţul Vrancea

Turism

Ţinutul Vrancei, o străveche vatră a etnografiei şi folclorului românesc şi a unor valori culturale remarcabile, este completat de un peisaj natural de un pitoresc aparte, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe mirifică : Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tisitei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Mausoleul de la Soveja, Focul viu de la Andreiaşu, unic în ţară.

Judetul Vrancea dispune de un potential balneo – turistic variat si atragator pentru ochi si suflet. Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele forme de turism: de circulatie, de sejur, cultural, rural, de vânatoare si pescuit, agromontan, de week-end.

Vrancea este situata de-a lungul sau la întretaierea unor importante artere rutiere care leaga nordul tarii cu Capitala sau litoralul românesc al Marii Negre, teritoriul sau marcând totodata si drumul cel mai scurt dintre sudul Transilvaniei spre Delta Dunarii si Litoral.

Cadrul natural, alcatuit din trepte din munti si dealuri subcarpatice, câmpie si lunca, este atractiv sub aspect peisagistic, completat de locurile si monumentele istorice, regiunea fiind purtatoarea unui stravechi si valoros tezaur al civilizatiei si culturii populare.

Dezvoltarea potentialului turistic al judetului Vrancea pe termen mediu si lung este garantata de promovarea unor proiecte privind reabilitarea si echiparea edilitara a zonelor turistice, stimularea initiative private în turism, îmbunatatirea structurii informationale privind oportunitatile turistice, constientizarea populatiei asupra avantajelor si implicatiilor agroturismului, protectia mediului, consultanta pentru diversificarea turismului de afaceri, asistenta individuala pentru turismul de vânatoare si pescuit.

Turismul de sejur, în zonele montane, de podgorie sau ses este favorizat de existenta a numerosi factori naturali, care pot determina mai multe forme de petrece a vacantelor, de odihna si recreere.

Asa este turismul de sejur în statiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat si particularitatile microclimatice deosebite (Soveja – unul din locurile cu cel mai ozonat aer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale) vititurismul - toamna în timpul culesului pentru must, permanent, pentru degustari de vinuri (Panciu, Odobesti, Cotesti si împrejurimile lor), turismul rural, ecologic si cultural în cele peste 60 de pensiuni satesti omologate, cuprinse în circuitul Eurogites, organizatie care acopera întreaga Europa geografica.

Geografia Judeţului Vrancea

Relieful

Subsolul Vrancei adaposteste minerale utile, roci de constructii, ape minerale etc. Cele mai importante resurse sunt localizate în aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de sare, izvoare minerale, iar în cantitati mai reduse – titei, gaze naturale si carbuni.

Dispus in trepte dinspre vest spre est, relieful cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Câmpia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei la nord – est si Câmpia Râmnicului la sud – est.

Zona montana este alcatuita din munti de încretire, cu înaltimi între 1400 m si 1777 m.

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din România.

Raspândirea focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone – una în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi variind între 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, iar cealalta în regiunea de câmpie dintre Râmnicul – Sarat, Marasesti si Tecuci, unde cutremurele sunt mai putin adânci.

Seismele cu epicentrul în Vrancea au la origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a învelisului. Despre gradul ridicat de seismicitate din aceasta zona exista dovezi documentare înca din secolul al XVII – lea.

Clima

Clima judetului Vrancea este temperata, cu mari variatii determinate de confluenta reliefului. În zonele de câmpie, temperatura medie anuala este de 9şC, în cele deal între 6şC si 9şC, în cea montana este cuprinsa între 2şC si 6şC, iar pe culmile cele mai înalte ale Muntilor Vrancei între –1şC si 2şC.

Precipitatiile atmosferice prezinta si ele variatii importante de la un loc la altul, atât datorita altitudinii reliefului, cât si expozitiei versantilor, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele mai uscate decembrie – februarie.

Reţeaua hidrografică

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine în totalitate râului Siret (706 km, din care 596 pe pamâmt românesc) si afluentilor sai de pe dreapta din aceasta zona.

El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, având un curs meandrat si o lunca larga Afluentii mai importanti pe care îi primeste pe dreapta sunt Trotusul, Susita, Putna, Râmnicul – Sarat.

Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei, strabatând toate formele de relief.

Flora

Vegetatia este conditionata, în egala masura, atât de factorii de relief, cât si de elementele pedo- climatice. Ea apartine domeniului padurii in partea montana si deluroasa, silvostepei în regiunea de câmpie si stepei la sud de Valea Râmnicului.

Din suprafata totala a judetului, terenurilor agricole (arabil, pasuni, fânete vii si livezi) reprezinta 52,6%, padurile (moldisurile, fagete si gorunete) – 39,4% apele curgatoare si baltile - 31% restul de 5% reprezentând suprafete construite, cai ferate si drumuri.

Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice tinuturi din Orientul Îndepartat si pâna la Oceanul Atlantic si din nordul Eurasiei pâna la bazinul mediteranean, alcatuind o nesfârsita încântare pentru ochi si suflet. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege ( floarea de colt, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc.).

Fauna

Fauna este tot atât de bogata, oferind mari satisfactii în privinta obtinerii trofeelor mult dorite (cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul, cerbul, ursul, mistretul, râsul – la munte, popândaul la ses). În lacurile si râurile Vrancei gasim pastravul, molanul, boisteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.

Demografie

La 1 ianuarie 2000, populatia judetului numara 391.178 locuitori cu o densitate de 81 locuitori pe km2. Reteaua de localitatilor cuprinde municipiile Focsani si Adjud, orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de comune (331 sate). Municipiul Focsani face parte din rândul oraselor mari, cu functii economico – sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii în teritoriu, celelalte localitati urbane încadrându-se în categoria oraselor mici.

Asezarile rurale au în general functii industrial – agrare, agro – silvice, agricole si turistice sau dominant agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt si pastratoarele tezaurului etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zabalei, bazinul superior al Râmnicului, localitatile Câmpuri si Soveja, Valea Siretului).

Istorie

Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha în 1431, este explicat în general de specialişti prin “munte” sau “corb”, sugerând desimea pădurilor negre ca pana corbului, sau prin “gaură de butoi”.

Vatra permanenta de locuire inca din preistorie, pe pamantul Vrancei au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani.

In zona Vrancei s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica– Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata intr-un mare numar de localitati, dintre care amintim: Candesti, Bontesti, Muncelu, Barsesti etc. si urmeaza culturile Boian, ce apar in neoliticul timpuriu (Gugesti, Candesti) si Cucuteni (neolitic), prezenta pe teritoriul judetului Vrancea in peste 43 de statiuni arheologice (Padureni, Manastioara, Domnesti, Bontesti, Carligele, Tifesti, Barsesti).

Cultura Monteoru (epoca bronzului) este si ea prezenta in aproximativ 30 de statiuni arheologice (Fitionesti, Padureni, Straoane, Crucea de Sus, Satul Nou, Vizantea etc.). Epoca fierului, Hallstatt si La Tene este atestata in asezarile de la Padureni, Bontesti, Candesti, Barsesti si Manastioara.

Triburile Carpilor sunt prezente pe pamanturile de azi ale Vrancei prin descoperirile de la Vartescoiu, Padureni si altele. Descoperirile arheologice de tip Dridu (sec. VIII-XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Campineanca, Budesti confirma continuitatea in aceasta vatra de locuire.

Crestin-ortodocsii de la formarea intregului neam, locuitorii acestor meleaguri au facut fata expansiunii catolicismului de pe vaile Putnei si Milcovului, Episcopatul Cumanilor (infiintat aici in 1227, cu resedinta in “Civitas Mylcoviae”) fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241.

Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna (mai tarziu judet), mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei.

Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.

La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX – pentru iesirea din “boieresc”, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti.

Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.

Dupa inlaturarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti si activarea portului Galati, spre care se indreptau produsele agricole si manufacturiere din zona, regiunea cunoaste o revigorare economica.

Asa se explica masiva participare a focsanenilor si a taranilor din jur la Revolutia de la 1848 si la Unirea Principatelor din 1859, care in fapt a fost si este simbolul libertatii si demnitatii romanesti. Remarcabila e si unitatea de vointa si actiune a tuturor vrancenilor din Razboiul de Neatarnare din 1877 – 1878.

Primul razboi mondial e consemnat in istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfasoara, din Zboina Neagra si pana in Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea batalie de la Marasesti (6 august), unde trupele germane au suferit o amara infrangere.

Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata.