De la Mike Ormsby's o nouă carte ce  nu trebuie ratată 'GRAND BAZAR ROMÂNIA!', cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a poporului român Mai multe aici

Munţii Făgăraş

Ajungem la şase după-amiaza. Suntem undeva sus, pe dealurile Transilvaniei, la 25 de km sud-vest de Sibiu. De jur-împrejur, coline gri-albăstrui văluresc până în zare, ca un ocean. Nu se aude nimic afară de ciripitul păsărilor adus de vânt

Transilvania- în inima ţării, cum zic unii. Mă uit în jur, încercând să-mi imaginez câţi inşi vor fi traversat colinele astea de-a lungul mileniilor : războinici şi ciobani, ţărani şi poeţi. Sânt încălzit, optimist şi rupt de oboseală dupa nouă ore de mers ba prin soare, ba prin ploaie. 

Dar am ajuns. Împreună cu vechiul meu prieten George, cu Alina, soţia lui, şi cu micuţa Catrinel, fiica lor, care are opt ani şi e iute ca argintul-viu. Dar ne pomenim imediat cu o surpriză : la picioarele noastre se deschide o râpă la 45°. Îţi dă fiori.

Jos, un lac glacial se-ntinde nemişcat, ca o farfurie plină cu apă : Lacul Iezerul Mare. Sclipeşte în soarele de dimineaţă. Tufişuri ţâşnesc din pereţii de stîncă pleşuvi, ca nişte pete de culoare verde mâzgîlite de un copil.

Ciobanul o ia către culmea dealului şi dispare, de parcă l-ar înghiţi pământul. Mă uit cum i se scufundă treptat căciula neagră în iarbă, ca periscopul unui submarin într-u ocean verde. Pare să fie la el acasă în locul ăsta sălbatic şi neospitalier, odraslă a pămîntului străbun. Mă izbeşte dintr-o dată deosebirea dintre noi şi el. Aici el e la el acasă şi munceşte. Are nevoie doar de nişte câini, de-o bâtă şi de câte-o ţigară. Nouă celorlalţi ne trebuie birouri şi computere, maşini şi telefoane mobile.

Ne aşezăm sub un copac gros, ne dăm jos rucsacii şi bocancii, gâfâind. Soarele e sus şi frige, dar vântul ne răcoreşte. Ne odihnim cu ochii la cerul pe care flutură agale  norişori albi şi pufoşi.

-- Din capitolele „Bucureşteni” şi „Prea bună ca să fie adevărată”

 Mâncăm brânză de capră, ardei, măsline şi pâine cu coajă crocantă. Apa de izvor din sticle e încă rece, în ciuda arşiţei de amiază. În jurul  nostru dealurile albastre-verzui se întind cât vedem cu ochii. Mi se pare un privilegiu că mă aflu aici. 

E prea bine ca să fie adevărat.

 

România se afla în centrul geografic al Europei, la 43⁰37'07'' şi 48^o15'06'' latitudine Nord şi la 20^o15'44'' şi 29^o41'24" longitudine Est.

Se învecinează la Est cu Republica Moldova, Ucraina şi Marea Neagră; la Sud - cu Bulgaria; la Sud şi Sud-Vest - cu Uniunea Serbia-Muntenegru; la Vest - cu Ungaria, iar la Nord - cu Ucraina.

Cu o suprafaţă de 238.391 km² România se află pe locul 12 în Europa. 31% din suprafaţa ţării este ocupată de munţi, 33% de coline şi platouri, iar restul de 36% - de câmpii.

Munţii, care se numesc Carpaţii României, au în componenţa lor: Carpaţii Orientali (de la frontiera de nord până la Valea Prahovei), cu cel mai înalt pisc Pietrosul (2 303m), din Munţii Rodna; Carpaţii Meridionali (de la Valea Prahovei până la culoarul Timiş-Cerna-Bistra-Strei), cu altitudinea maximă în Munţii Făgăraş (vârful Moldoveanu, 2 543m) şi Carpaţii Apuseni (Occidentali), (de la Valea Dunării la Valea Someşului), cu înălţimea maximă în vârful Curcubăta (1 848m).

În interiorul arcului carpatic, se întinde Platoul Transilvaniei (altitudine de la 400 m, la 700 m). În nord-vest, se află Platoul Someşului , în est Platoul Moldovei , iar în sud-est cel al Dobrogei . Cea mai importantă câmpie se află în sud, la Dunăre, şi reprezintă principala zonă agricolă a ţării ( Bărăganul )

Delta Dunării, situată în nordul Platoului Dobrogei, reprezintă cea mai tânără formă de relief a României. Ea cuprinde 3 braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Suprafaţa Deltei Dunării de pe teritoriul românesc este de 4.340 km², din care 78% este inundabilă.

Bazinul hidrografic al României este compus din: fluviul Dunărea, care curge pe teritoriul ţării pe o distanţă de 1 075 km (din cei 2 850 km cât este lungimea sa totală) şi râurile: Mureş (768 km), Olt (736 km), Prut (716 km), Siret (598 km), Ialomiţa (410 km), Someş (388 km), Argeş (344 km), Jiu (331 km), Buzău (324 km), Bistriţa (290 km), pentru a le menţiona doar pe cele mai importante.

Lacurile sunt în număr de aprox. 2 300 (plus 1 150 de iazuri) şi totalizează 2 620 km². Cele mai importante sunt: Razelm (415 km²), Sinoe (171 km²), Brateş (21 km²), Taşaul (20 km²), Techirghiol (12 km²), Snagov (5,8 km²).

Clima este continental-temperată, cu influenţe oceanice în vest, mediteraneene în sud-vest şi continental-excesive în nord-est.

Temperatura medie anuală este 8⁰C în nord şi 11⁰ C în sud.

Precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 700 mm/m².

Populaţia României se cifra, la data de 1 martie 2003, la 21.680.976 locuitori, cu o densitate de 91,7 locuitori pe km² (date oferite de Institutul Naţional de Statistică în urma recensământului din martie 2003)

În afara graniţelor se mai găsesc circa 12 milioane de români. In Europa, în Republica Moldova (circa 2,8 milioane), în Ucraina, Ungaria, Serbia, Grecia şi Albania. În Statele Unite şi Canada trăiesc de asemenea circa 2 milioane de români sau descendenţi ai acestora. Comunităţi importante se mai află în Australia, Africa de Sud şi America de Sud.

Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, capitala ţării. În cadrul judeţelor, unităţile administrative de bază sunt oraşele şi comunele (formate din mai multe sate). Numărul total al localităţilor este de 263 de oraşe, din care 80 de municipii şi din 2.685 de comune cu 13.285 de sate.

Bucureştiul are aproape 2.100.000 de locuitori, 7 oraşe depăşesc 300.000 de locuitori, iar 17 depăşesc 100.000 de locuitori.