In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Cu aproape 80% din graniţele sale fiind alcătuite
din apă, Dobrogea este ca un fel de insulă paradisiacă a României.
În întregime separată de restul României de Dunăre la vest,
Riviera
Românească este locul unde soarele răsare deasupra Uniunii
Europene în fiecare zi.
Gândiţi-vă la dealuri, soare, câmpii şi plaje, deoarece din
acestea este alcătuită Dobrogea în mare parte, cu excepţia
luxuriantelor mlaştini şi a stufărişului din Delta Dunării.
Primul pod peste Dunăre a fost construit de-abia în anul 1895,
iar Dobrogea a fost oferită României în schimbul Basarabiei de la
nord după ce Rusia a înfrânt Imperiul Otoman.
Turcii
au domnit în Dobrogea pentru peste 500 de ani; originea numelui
provine probabil de la despotul conducător otoman din secolul XIV,
Dobrotici.
Cel mai nou şi Cel mai vechi ţinut al României
Grecii şi Romanii s-au înghesuit pe câmpiile
deluroase fertile ale coastei bogate, amândouă popoarele deţinând
controlul regiunii.
Superbe lucrări de artă încă
sunt descoperite pe întinsul regiunii, cu grijă expuse în excelente
muzee şi situri arheologice de pe teritoriul Dobrogei, de la
minunatul Muzeu Naţional de Istorie din Constanţa până la colecţii
mai mici la Mangalia, Histria şi Adamclisi.
Până la Primul Război Mondial, românii din Dobrogea aproape şi-au
triplat numărul, până la 56%, de la mai puţin de 20%
înainte de schimbarea dominaţiei din anul 1878, pe măsură ce bulgarii,
turcii şi tătarii au plecat, şi care astăzi combinaţi reprezintă doar 5%.
În ciuda faptului că multe dintre ele
oferă Dobrogei o cultură bogată în urma dominaţiei Imperiilor
Bizantin, Bulgar şi
Otoman, Comunităţile Musulmane
persistă şi astăzi de-a lungul rivierei româneşti, câteva moschei
fiind construite de primul Rege al României, Carol I.
Astăzi, capitala regiunii Dobrogea este
Constanţa,
denumită astfel după fiica unui conducător roman, unul dintr-un şir
lung de regi de la începutul oraşului ca port grec prosper.
Poarta la intrarea în
Delta Dunării
este oraşul Tulcea
în partea de nord a Dobrogei, unde şoselele
şi liniile de cale ferată se termină şi braţele lungi ale Dunării
îşi croiesc drumul şerpuit spre
Marea Neagră.
"Veneţia estului" din Dobrogea este oraşul de pe
malul fluviului Dunărea,
Sulina,
care era cândva un port liber, casă a multor diplomaţi şi o
comunitate prosperă cosmopolită pentru 75 de ani în timpul Epocii de
Aur a României, până la Al Doilea Război Mondial.
Staţiunea de lux Carmen Sylva, astăzi denumită
Eforie Sud,
a avut de asemenea propriul cazino şi o comunitate internaţională.
De la
Palatul Regal de la Mamaia până la cosmopolitul oraş-port Tulcea,
Riviera
Românească în decadele a doua şi a treia a secolului XX era unul
din punctele culturale şi de odihnă fierbinţi ale Europei.
Dobrogea este un loc grozav pentru trup, minte şi
suflet. Leneviţi la soare, jucaţi fotbal pe plajă sau practicaţi
diferitele jocuri acvatice din majoritatea staţiunilor.
Nisipuri aurii perfecte, apă curată caldă, o
umbrelă de plajă şi brize răcoroase dinspre Marea Neagră vă vor face
vacanţa una cu adevărat memorabilă. De fapt, Dobrogea este un punct
de atracţie atât de cunoscut în Europa centrală şi de est pentru
plajele sale superbe, încât am realizat
o secţiune specială despre Viaţa de pe Plajă.
Inima Însorită a Dobrogei
Una din comorile ascunse ale Dobrogei este
amestecul de culturi încă evidente din dealurile arse de soare ale
centrului regiunii, şi surprinzătoarea stepă din jurul Parcului
Naţional Munţii Măcin din
Vestul Judeţului Tulcea.
Colonizatorii tătari, bulgari, turci şi ruşi au dominat timp de
secole platourile joase dobrogene, formând o insulă culturală,
despărţită de Dunăre şi de câmpiile valahe la nord şi vest, şi
mărginită de Marea Neagră, legătura cu Imperiile Grec, Bizantin şi
Otoman.
În mare parte precum New Orleans, Tulcea se odihneşte
pe o cotitură mare a fluviului Dunăre, toate atracţiile şi
activităţile din oraş având loc chiar pe malul râului, de la gară,
până la hoteluri grozave, restaurante, cluburi şi pieţe.
Toate punctele turistice şi atracţiile majore din oraşul Tulcea
sunt foarte aproape una de cealaltă, astfel fiind foarte uşor uşor
pentru Dvs. să le vizitaţi pe primele patru sau cinci într-o
dimineaţă sau după-amiază. De la
Muzeul de Artă din Tulcea,
Moscheia Azizia şi
Muzeul de Artă Populară, la Muzeul Satului, sau chiar
o plajă micuţă, Tulcea vă poate ţine ocupaţi foarte uşor pentru o zi
sau două, dacă vă odihniţi înainte de a merge spre munţii din vest
sau delta din est.
Tulcea este locaţia perfectă pentru a explora ţinuturile variate
de la est, sud şi vest faţă de oraş.
Fluviul Dunărea se desparte pentru a forma
Braţul Chilia din nord şi cel sudic Tulcea chiar la nord de
oraşul Tulcea. Principalul braţ Chilia, care preia cel mai mult din
debitul fluviului, curge spre marea neagră de-a lungul graniţei cu
Ucraina. Braţul Tulcea curge pe la sud de oraş, iar după puţin se
desparte din nou, formând
Braţul Sulina şi
Braţul Sfântu Gheorghe.
Aceste trei braţe sunt principalele căi de transport din
Delta Dunării,
făcând Tulcea un nod important pentru nave şi bărci.
Extinzându-se la sud-est de Tulcea, o şosea cu două benzi se
prăvăleşte spre Deltă, de-a lungul ultimei bucăţi de pământ de pe
braţul Sfântu Gheorghe.
Oraşul Tulcea reprezintă un centru regional şi comercial pentru
comunităţile majoritar agricole din
Marginile Deltei care colectează un sortiment de cultură
rusească şi lipoveană, combinată cu populaţiile reminiscente tătare
şi turce. Pescuitul pe lângă
Uzlina
în special este destul de uşor accesibil din Murighiol.
Platourile şi Stepa
Oraşul Tulcea este de asemenea un nod rutier şi al căilor ferate
pentru sudul judeţului, ca şi pentru regiunea muntoasă din
Vestul judeţului Tulcea.
Cu dealuri line şi
podgorii la jumătate de oră depărtare de centrul oraşului
Tulcea, topografia de stepă şi biogeografia mult mai uscată a
vestului judeţului Tulcea oferă arii unice acolo unde zonele
mediteraneene, balcanice şi asiatice converg, toate uşor accesibile.
Mecca Culturală
Tulcea încă mai are tradiţii rămase din timpul
zilelor turceşti, iar produsele de patiserie în special pot fi o
foarte plăcută surpriză.
Comparaţi produsele mai multor patiserii înainte de a vă decide
asupra celor mai bune produse. Faceţi câteva poze pentru a le arăta
celor de acasă cum arată o adevărată patiserie! În timpul lunilor de
vară, Tulcea este un oraş foarte bun pentru a vă urmări simţul
olfactiv, dacă sunteţi puţin înfometat. Plasaţi-vă pe malul râului,
şi ascultaţi sfârâitul micilor la o terasă, şi ţineţi-vă ochii
deschişi pentru a observa orice urmă de fum care iese de la un
grătar.
Zona din jurul oraşului Tulcea este foarte bună
pentru struguri roşii ce produc vinuri de masă, iar puţin mai spre
vest în amonte pe râu, se pot găsi şi podgorii de struguri albi. În
regiunea ce se întinde spre Babadag, zona din jurul oraşului
împreună cu mai cunoscuta regiune Murfatlar din jurul oraşului
Medgidia de la sud reprezintă una din primele şase, şi cea mai
apropiată de mare, regiuni viticole. Întrebaţi la centrul turistic
din clădirea ARBDD despre posibilitatea vizitării unei astfel de
regiuni, dacă sunteţi interesat.
Am realizat un ghid diferit pentru vestul sălbatic al judeţului
Tulcea, doar pentru că este atât de diferit de Delta Dunării sau
Platourile Dobrogene.
Această zonă de nord-vest este mai puţin cunoscută turiştilor
faţă de zona
plajelor sau a Deltei
Dunării din nordul Dobrogei.
Aproape toată lumea este uimită când aude cât de diferit este
peisajul vestic al judeţului Tulcea în comparaţie cu ţinuturile
umede şi verzi ale Deltei Dunării!
Într-adevăr, cei mai arizi şi cei mai vechi munţi din România sunt
casă pentru specii unice de animale şi plante, lăsându-vă senzaţia
că sunteţi pe undeva prin Utah decât în România.
Curios, oficialii din turism ai regiunii tind să creadă că
vestul judeţului Tulcea este subdezvoltat pentru a suporta un turism
de calitate, uitând că americanii, australienii, canadienii şi alţi
străini într-un număr din ce în ce mai mare îşi petrec vacanţele
"trăind precum localnicii" unde este posibil, pentru sentimentul
autentic de cultură adevărată, fotografii grozave şi amintiri de
durată.
Munţii Măcin
Încoronarea glorioasă a ţinutului din
vestul Dobrogei.
Pentru un turist, vestul judeţului Tulcea poate fi o zonă de
explorat cu adevărat remarcabilă, mai precis pentru că este rareori
vizitată de cei din afara României, în ciuda faptului că este atât
de aproape de mega-destinaţia Delta Dunării.
Cea mai amuzantă parte este că nu reprezintă o atracţie snoabă
pentru români, din această cauză nici nu se află pe harta
destinaţiilor de vacanţe a multora dintre aceştia.
Nu toată lumea are timp să combine o vacanţă la mare cu una la
munte, dar Parcul Naţional Munţii Măcin din vestul judeţului Tulcea
vă poate oferi acea extra-experienţă şi şanse fotografice unice de
care aveţi nevoie pentru a vă face prietenii de acasă să fie
invidioşi!
Una din frumuseţile plutitoare din
Rezervaţia Biosferei.
Bogăţiile riverane ale Europei
Delta găzduieşte peste 1.200 de varietăţi de plante, 300 de
specii de păsări precum şi 45 de peşti de apă dulce în numeroasele
sale lacuri şi mlaştini.
Delta Dunării a fost introdusă pe lista UNESCO de World Heritage
Sites (1991) şi rezerve ale biosferei. În jur de 2,733 km˛ din Deltă
sunt zone strict protejate, iar ca popor, românii sunt foarte mândri
de comoara lor unică.
Aici ajung anual milioane de păsări de pe tot globul (Europa,
Asia, Africa, Marea Mediterană etc.), pentru a-şi face cuiburi, a se
odihni, a se hrăni, împerechea şi a-şi înmulţi specia în timpul
lungului sezon de vară.
Paradisul Vieţii Sălbatice a Deltei
Delta Dunării, "unul din ultimele sanctuare ale naturii", este
deseori denumit paradisul sălbatic. Într-o zonă cu o suprafaţă de
4200 km˛, prezenţa a 3400 de specii ale faunei acvatice a fost
raportată până acum, ceea ce reprezintă 98% din speciile prezente în
Europa.
Din cele 325 specii de păsări înregistrate în Delta Dunării, 177
îşi fac cuibul aici, unele sunt protejate de lege, cum ar fi
Pelicanul Creţ şi Alb, Egreta Mare Albă şi Mică, Lebăda Tăcută,
Gâsca cu pieptul roşu, Raţa ruginie, Năvodarul şi multe alte specii.
Printre mamiferele ecosistemului Deltei Dunării se găsesc vidra,
nurca, hermina, porcul mistreţ, pisica sălbatică, vulpea
cărbunăreasă, iepurele
câinele enot, şobolanii de nămol şi, destul de rar, lupul
argintiu.
Micii plauri, (insule plutitoare) se regăsesc în bogata
faună, iar pădurile riverane de sălcii şi plopi găzduiesc o mare
varietate de mamifere, cum ar fi uimitorul câine enot, nurca, vidra,
vulpea cărbunăreasă şi multe altele.
A fost cândva de mare ajutor, acum încă
mai are sticlăria din interior, oferind de asemenea
privelişti superbe spre canalele şi mlaştinile
înconjurătoare.
Cel mai estic oraş al Dobrogei şi locul unde soarele răsare
pentru prima dată pe teritoriul Uniunii Europene, oraşul-port Sulina
are o istorie bogată cu piraţi, de avanpost diplomatic, fiind chiar
bombardat de Marina Britanică!
Cândva un port prosper şi un important şantier naval, între anii
1856 şi 1937 capitala Comisiei Dunării, Sulina a devenit o locaţie
paşnică şi îndepărtată.
Populaţia din Sulina a rămas surprinzător de statică, având
5.600 de locuitori în anul 1900 şi aproximativ 5.200 în anul 2000.
Are un număr ridicat de lipoveni, care sunt etnic mai apropiaţi de
rudele din nord, în Ucraina.
Farul Comisiei Europene a Dunării
Farul Comisiei Europene a Dunării a fost construit între anii
1869 şi 1870. Clădirea cu o înălţime de 17,34 metri are o formă de
con retezat, construit din cărămizi, tencuit atât în interior, cât
şi în exterior.
Accesul în vârf este asigurat de o scară în formă de spirală
ancorată în zidărie. Parterul are o sală centrală şi două camere
mari folosite pentru expoziţii. Una din ele găzduieşte sala de lucru
a lui Eugeniu P. Botez, al cărui pseudonim este Jean Bart. Aceasta a
fost comisar în portul Sulina şi în Primul Război Mondial comandant
militar. Cealaltă cameră este dedicată Comisiei Europene a Dunării.
Nu vă obosiţi călătorind la Roma sau Atena dacă
doriţi să vă minunaţi de anumite părţi ale istoriei europene,
deoarece descoperirile arheologice uimitoare din Constanţa datând
din perioadele romane sau greceşti le rivalizează cu uşurinţă!
Ca cel mai mare port maritim la Marea Neagră,
capitala regiunii
Dobrogea,
şi al treilea oraş ca mărime al României, Constanţa este un centru
regional încă din timpurile romane şi greceşti!
Marseille de la Marea Neagră
Feţele regale europene au venit în număr mare pe
nisipurile fine ale Mării Negre începând cu primii ani ai secolului
XX, când o cale ferată a fost construită legând Bucureşti-ul,
considerat Parisul Estului, de acest port-staţiune.
Constanţa are aerul unui oraş maritim din anii 1950
din multe puncte de vedere. Chiar şi în toiul verii, când mulţi
rezidenţi merg la munte pentru o pauză răcoroasă, sau migrează spre
nord sau sud în staţiunile adiacente
Mamaia,
Eforie Nord
şi
staţiunile dinspre sud.
Vă
veţi simţi bine plimbându-vă prin vechiul port, parte a oraşului,
având o varietate largă de moschei, biserici ortodoxe, o veche şi
frumoasă biserică catolică, muzee şi câteva mostre de arhitectura
atractivă.
Senzaţia de influenţă exotică a Mării Negre este foarte puternică în
Constanţa. În ceea ce a fost odată oraş otoman cu cetăţeni majoritari
tătari şi greci, abia 1 din 20 de rezidenţi erau români pe la mijlocul
secolului XIX (astăzi peste 90%).
Dar datorită acestei bogate istorii culturale, Constanţa oferă
câteva plăceri culinare şi arhitecturale turistului, de la vechi
moschei şi câteva restaurante superbe cu specific turcesc, grecesc
şi românesc, până la simplul fapt de a gusta o shaorma în parc la
umbra răcoroasă a unui copac.
Cu toate că populaţia de etnie turcă a fost întotdeauna de mici
proporţii în oraş - niciodată mai mult de 3% în ciuda grupului de
restaurante turceşti din vechiul port - Constanţa a beneficiat din
plin de pe urma istoriei sale întinse ca protectorat otoman.
Toate aceste detalii nu au cum să nu
aducă şarmul oraşului în inimile voastre!
Puteţi cu încredere să comparaţi Mamaia cu plajele de la Cannes
sau Saint Tropez. Presărată cu palmieri şi renumită pentru
nisipurile aurii şi fine, Mamaia este cea mai veche staţiune a
României.
Mamaia a fost cu atenţie construită din temelii încă
încă din anul 1906 când primul debarcader din lemn a fost adus, până
la furnizarea tuturor capriciilor şi dorinţelor pe întinsul benzii de
nisip punctată cu hoteluri de lux, parcuri de distracţie, magazine,
restaurante si o faleză la fel de lungă ca staţiunea, unde au loc anual
evenimente pentru toate vârstele.
Mamaia are
distracţia concentrată datorită lăţimii de 300 de metri a
plajei de nisip care separă Lacul interior Siutghiol de Marea
Neagră, plecând din Constanţa spre nord, 8 Km, până la Năvodari.
Tacâmul Complet
Printre dezvoltările majore din ultimii ani, Mamaia s-a
transformat într-una din destinaţiile de top din Europa, cu hoteluri
de 5 stele de renume mondial, pe lângă cele peste o duzină de 3
stele, mai mult de 25 de proprietăţi de 2 stele, si chiar câteva
camping-uri superbe spre capătul de nord al staţiunii. Este un motiv
pentru care
Familia Regală a României a ales Mamaia ca amplasament de vară
al palatului lor!
Valuri prietenoase pentru întreaga familie
Ca adăugare la salinitatea scăzută şi la lipsa curenţilor
puternici, Marea Neagră duce lipsă de specii periculoase de plante
şi peşti, cu o înclinaţie lină de intrare în mare, având în unele
locuri doar un metru adâncime la o distanţă de 100 de metri de ţărm.
Aceste lucruri fac din Mamaia o staţiune perfectă pentru familişti,
cu patrule de plajă, salvamari şi parcuri acvatice.
Liniştite străduţe lăturalnice se îmbină uşor cu
minunate alei şi frumoase vederi la mare dinspre hotelurile şi
restaurantele aflate de-a lungul ţărmului ce protejează nisipurile
aurii din Eforie Nord.
Sunt, într-adevăr, câteva motive pentru care mica şi
relaxanta staţiune Eforie Nord a fost alegerea noastră numărul unu
pentru vacanţa dvs. la malul mării. Marea şi plajele sunt mai curate
decât la Mamaia, staţiunea este aproape de centrele comerciale din
partea de sud a oraşului Constanţa, şi destul de aproape de
serviciile de transport feroviar, aerian şi terestru (autobuze).
Singurul aspect benefic poate al epocii comuniste a
fost lipsa unei dezvoltări turistice masive care a distrus multe
oraşe riverane din alte locuri ale Europei în anii ’60 şi ’70. După
cum bine ştim cu toţii, dezvoltarea, atât timp cât se face cu
măsură, este bună, însă în exces, strică. Staţiunea Eforie îşi
păstrează cu succes aerul sătesc.
Eforie Nord
Combinaţia între o
destinaţie de vară permisibilă pentru familii şi cupluri
deopotrivă, împreună cu farmecul şi atmosfera autentică, fac
din Eforie Nord alegerea noastră principală de pe Riviera
Românească
Un sat de vacanţă pe litoral
Deşi Eforie Nord se află pe locul secund după Mamaia
la capitolul popularitate, orăşelul lasă senzaţia unui sat de
vacanţă cu adevărat românesc, locuit pe tot parcursul anului, la
acestea adăugându-se facilităţile oraşului precum magazine, farmacii
şi alte servicii nu la fel de la îndemână ca în atmosfera
hiper-comercială pe care o degajă Mamaia.
Cât
priveşte condiţiile de cazare în Eforie (Eforie Nord este adesea
numită Eforie, împreună cu perechea sa de la sud, un centru mai
mic), acestea includ case de oaspeţi (pensiuni), cazare în casele
localnicilor (pat şi mic dejun inclus) şi hoteluri mai mici cu mai
puţin de 20 de camere. (Vedeţi
Secţiunea noastră de
Cazare pentru mai multe explicaţii privind aceste trei tipuri de
cazare).
Într-adevăr, există câteva blocuri cu 3 şi 4 etaje destinate
turiştilor cu venituri medii, însă există, de asemenea, şi câteva
hoteluri de 4 stele şi restaurante de talie mondială.
Verificaţi, Eforie Nord este o opţiune grozavă pentru toată lumea!
Mangalia are toate caracteristicile pe care le doriţi
la o staţiune de vară - şi câteva în plus! Un şantier naval şi nişte
plaje deosebite îl fac asemănător oraşului San Diego!
Aflat la sud de Constanţa, Mangalia se află la
aceeaşi latitudine ca şi staţiunea franceză Nisa. Mangalia este şi
cel mai sudic oraş de pe Riviera română şi încă de când era
oraş-port grecesc cu numele de Callatis oraşul e cea mai veche
aşezare locuită continuu din România!
Oraşul înfrăţit cu Mangalia este
Greenport,
de asemenea un oraş pe coastă de pe Long Island, în New York
Perlele Rivierei Româneşti
Multitudinea de staţiuni ce formează grupa “Mangalia
Nord” se întinde de la staţiunea de prima mână Neptun, situată în
nord, coborând apoi spre Saturn, aflată în zona nordică a
municipiului Mangalia.
Mangalia şi staţiunile
Mangalia, Saturn şi Olimp, Jupiter şi Neptun sub linia
orizontului
Turiştii străini vin în grupuri în staţiunile de la nord de
Mangalia aproape tot anul, iar staţiunile deţin plaje întinse cu
nisip fin. Microclimatul ce se formează la capătul plajelor are
mulţi “fani” ce respiră aerul de mare încărcat cu vapori despre care
se spune că sunt benefice pentru tratarea mai multor boli.
Antidot pentru suferinţă!
Mangalia este alegerea naturală pentru cei care caută puterile
curative ale izvoarelor de apă minerală, băilor fierbinţi de nămol
şi ale mării!
Marea Neagră, a treia ca întindere şi a doua ca adâncime din
mările Europei, oferă combinaţia perfectă de salinitate joasă, o
pantă înclinată la 17-18 grade de-a lungul coastei şi o temperatură
a apei de 20-25 °C. Nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi
în Marea Neagră!
Motivul principal pentru care există clienţi fideli printre
turiştii europeni îl reprezintă calitatea desăvârşită a apelor
minerale ce ies la suprafaţă.
Apele sulfuroase, bogate în calciu şi cloruri sunt numeroase pe
plajele din Saturn şi Venus. Tratamentul este disponibil în
staţiunea Mangalia, hotelul Mangalia, hotelurile Hora şi Balada în
Saturn şi Doina în Neptun.
Numărul total al camerelor de hotel valabile pe parcursul vacanţei
de vară este de circa 100.000, distribuite în mod egal printre
staţiuni. Apele minerale sunt folosite şi la Centrul de Tratament
hidro-terapeutic de lângă Spitalul Municipal Mangalia.
Foarte popular mai este şi nămolul sulfuros de turbă, bogat în
minerale, ce se extrage din mlaştinile bogate în turbă la nord de
oraş (estimate să fie exploatate pentru încă 250 de ani).