De
la
Mike Ormsby's o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMĀNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii īn Romānia şi a
poporului romān
|
|
- De fiecare dată cānd trec pe aici am acelaşi sentiment. Poate mulţumită
straturilor elegante de flori, aleilor şerpuitoare, forfotei de copii
zglobii. Sau poate datorită tinerilor īndragostiţi care se plimbă cu barca
pe lac, bătrānelor doamne scheletice care sporovăie pe băncile de lemn
bătute de vreme sau bărbaţilor mohorīţi, strānşi īn jurul meselor de piatră
la o partidă de şah.
- Orice-ar fi, de fiecare dată cānd trec prin Cişmigiu, īn centrul unui
Bucureşti aglormeat, īn plin avānt, mă simt de parcă m-aş plimba prin
tabloul unui impresionist francez. Şi legătura chiar există. Nu era oraşul
cunoscut pe vremuri ca un Paris al Orientului?
-
Trec
pe unul dintre podurile de peste lac, stau locului o clipă şi mă īntreb
ce-ar fi făcut din el Monet, cu pānza şi culorile lui, īntr-o după-amiază de
duminică. Copiii īmbrăcaţi de sărbătoare forfotesc de colo-colo şi ciugulesc
din norişorii roz de vată-de-zahăr. De pe terasa unei cafenele duduie la
maximum manele şi chelneri īn cămaşă albă cu vestă neagră lunecă īn
pantofii lor lucioşi printre mesele pline, īmpărţind băutură şi zāmbete
ţepene. Majoritatea clienţilor fumează. Briza le poartă pălăvrăgeala lipsită
de griji şi şuviţele inofensive de fum argiuntiu peste lac. Decorul pare o
versiune modernă a pānzei lui Luncheon Le
Dejeuner des canotiers.
- Sub un copac bătrān de lāngă Zona de conifere, o pereche de īndrăgostiţi
se sărută de zor. Fata stă pe genunchii bărbatului. Pe malul lacului,
oamenii aşteaptă grupuri-grupuri să le vină rāndul la debarcader. Doi copii
mici sunt īmbrăcaţi īn haine identice salopete de jeans şi īncălţări din
plastic colorat. Se uită spre mijlocul lacului, unde o arteziană aruncă
arcuri largi de apă, chemāndu-i să vină o dată la joacă. O fetiţă se-nvārte
pe călcīie, īmbrăţişāndu-se strīns.
- Mă aşez şi gāndul mă poartă spre vremile apuse. Parcul ăsta e un petic
de istorie. Se pare că numele cişmegiu vine din turceşte şi desemnează
persoana care răspunde de construirea sau de īntreţinerea unei cişmele
obşteşti.
- Şi, lăsāndu-i pe impresioniştii francezi la o parte,
Maxy, un pictor al
avangardei romāneşti din Romānia, a pictat Şomeri pe o
bancă īn Cişmigiu. Tabloul e ciudat, cu o perspectivă
hazardată, un amestec fascinant de lumină şi umbră, de mişcare şi
inactivitate, de bīrfă şi de somnolenţă. Se află īn Galeria Naţională din
Cluj.
- Mă opresc şi cumpăr un păhărel de seminţe de floarea-soarelui, mai mic
decāt pare, de la o bătrānică aşezată pe un taburet de lemn. Seminţele sunt
īn coaja lor. Nu ştiu să le desfac īn dinţi, aşa cum fac romānii. Le ronţăi
īntotdeauna anapoda.
-
--
din capitolul "Haine de duminică"
|
- Ieşind din parc ca să reintru īn lumea reală de străzi
ticsite de oameni care se īmbrāncesc şi de maşini care claxonează, īmi dau
seama de două lucruri. Mai īntāi, Cişmigiul nu e chiar un Monet. Prea este
īngrijit, e prea precis pentru el. Nu, parcul aduce mai degrabă cu
Island La Grande Jatte, Insula lui Seurat.
|